Sfintii Constantin si Elena 2026. Ce se face in aceasta zi pentru bunăstare și sănătate

Mare sărbătoare în calendarul ortodox și catolic pe data de 21 mai. Biserica Ortodoxă îi cinstește în această zi pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Această sărbătoare amintește de împăratul Constantin cel Mare și de mama sa, Elena Augusta.

Povestea

Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, născut în anii 272/274 și trecut la cele veșnice în mai 337, cunoscut și drept Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost împărat roman între anii 306 și 337. El a devenit conducătorul întregului Imperiu Roman după ce i-a învins pe Maxențiu și Liciniu. Tradiția spune că, în toamna anului 312, înaintea luptei cu Maxențiu, Constantin a văzut pe cer, în timpul zilei, o cruce luminoasă deasupra soarelui, însoțită de cuvintele: „in hoc signo vinces” – „prin acest semn vei învinge”. În noaptea următoare, Iisus Hristos i s-ar fi arătat în vis purtând semnul crucii și i-ar fi cerut să îl pună pe steagurile armatei sale, promițându-i ocrotire în luptă. Împăratul a urmat întocmai acest îndemn și a ieșit biruitor din confruntare.

Flavia Iulia Helena (aproximativ 248 – 329) a fost soția generalului roman Constantinius Chlorus și mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Era recunoscută pentru credința și evlavia sa profundă. A făcut un pelerinaj în Palestina și în provinciile răsăritene, iar tradiția îi atribuie descoperirea lemnului Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Hristos, precum și aflarea moaștelor celor trei magi. Se povestește că, în timpul călătoriei sale, a văzut oameni ducând un mort pe o colină unde se aflau trei cruci. Trupul neînsuflețit a fost apropiat de fiecare dintre ele, iar când a atins ultima cruce, omul a revenit la viață. Astfel ar fi fost identificată crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul.

Sărbătoarea marcată cu cruce roșie este legată de multe obiceiuri și credințe populare:

Un obicei cunoscut este aducerea bujorilor în locuință. Bătrânii spun că în casă trebuie să existe măcar trei bujori îmbobociți. Pentru sănătate și binecuvântare, un membru al familiei merge la biserică ducând trei bujori, flori de lămâiță, pâine și dulciuri.

Locuitorii satelor evită muncile agricole în această zi pentru a nu atrage pagube. Nu se seamănă porumb, ovăz sau mei. Ziua mai este numită și „Constantin Graur”, iar cei care au vii nu lucrează pentru ca graurii să nu le strice recoltele de struguri.

De sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, ciobanii stabilesc cine va fi baci, unde vor fi așezate stânele și cine se va ocupa de turmele de oi pe perioada pășunatului.

Femeile gospodine stropesc locuința și obiectele din casă cu aghiasmă și aprind tămâie. Din vechime se spune că astfel duhurile rele sunt ținute departe de casă. Tot în această zi, în multe sate se aprind focuri mari în jurul cărora oamenii se adună pentru a fi apărați de rele.

O altă tradiție este legată de numărarea banilor. Pentru ca belșugul să rămână în gospodărie, bărbatul casei trebuie să noteze seria bancnotelor cheltuite zilnic. Se crede că astfel banii nu se risipesc și sporul rămâne în familie.

În fiecare locuință ar trebui să existe o icoană cu Sfinții Împărați Constantin și Elena. Se spune că această icoană îi protejează pe oameni de necazuri, de dușmani ascunși și poate ajuta la împlinirea grabnică a unei dorințe.

Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este considerată și o zi dedicată păsărilor, deoarece se spune că atunci păsările își învață puii să zboare.