Ilie Bolojan poate fi desemnat încă o dată pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan.

România trece din nou printr-o perioadă complicată din punct de vedere politic, după adoptarea moțiunii de cenzură care a provocat căderea Cabinetului condus de Ilie Bolojan. În timp ce formațiunile politice încearcă să găsească soluții pentru alcătuirea unei noi majorități parlamentare, în spațiul public s-a discutat tot mai des despre posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie desemnat încă o dată pentru funcția de premier de către președintele Nicușor Dan.

Nicușor Dan îl poate nominaliza din nou pe Ilie Bolojan chiar dacă Executivul său a fost înlăturat prin votul Parlamentului

Tema a devenit rapid una dintre cele mai dezbătute din politica românească. Mai mulți reprezentanți ai PSD au afirmat că o asemenea desemnare nu ar fi compatibilă cu prevederile Constituției, însă jurnaliștii de la G4Media susțin că nu există nicio prevedere constituțională care să interzică revenirea lui Bolojan la conducerea Guvernului.

În plus, există un precedent relevant în politica recentă a României, dar și o hotărâre a Curții Constituționale care explică exact această situație. O eventuală nouă desemnare a lui Ilie Bolojan depinde atât de decizia președintelui Nicușor Dan, cât și de negocierile dintre partidele reprezentate în Parlament.

Pentru ca Ilie Bolojan să revină în funcția de șef al Executivului, trebuie îndeplinite câteva condiții esențiale. În primul rând, președintele trebuie să susțină această variantă și să îl desemneze oficial pentru formarea unui nou Cabinet.

Totodată, Partidul Național Liberal ar trebui să renunțe la ideea intrării în opoziție. În ultimele zile au avut loc numeroase discuții în interiorul formațiunii despre direcția pe care ar trebui să o urmeze liberalii după prăbușirea Guvernului. În același timp, revenirea lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria ar depinde și de atitudinea PSD. Social-democrații ar trebui fie să sprijine noul Executiv, fie să accepte o formulă de guvernare construită în jurul lui Bolojan. În actuala structură parlamentară, fără susținerea sau măcar toleranța PSD, formarea unei majorități stabile este aproape imposibilă. Din acest motiv, consultările politice programate în perioada următoare sunt considerate decisive pentru viitorul guvernării.

Hotărârea CCR care permite desemnarea unui premier demis

Discuțiile privind o posibilă revenire a lui Ilie Bolojan au pornit de la o decizie importantă a Curții Constituționale a României, pronunțată în anul 2020. Potrivit informațiilor publicate de G4Media, Curtea Constituțională a stabilit atunci că: „Nimic nu împiedică desemnarea în calitate de candidat la funcția de prim-ministru a persoanei care a ocupat funcția de prim-ministru al unui Guvern demis prin moțiune de cenzură”. Această interpretare este folosită acum ca argument juridic pentru o eventuală nouă desemnare a lui Ilie Bolojan. Decizia CCR a fost pronunțată într-un context politic asemănător, în timpul crizei guvernamentale din 2020, când Cabinetul condus de Ludovic Orban a fost demis prin moțiune de cenzură.

În acel moment, după căderea Guvernului, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pentru funcția de prim-ministru. Decizia a provocat un conflict politic puternic și a dus la sesizarea Curții Constituționale.

PSD a contestat imediat hotărârea și a acuzat faptul că președintele încerca să forțeze organizarea alegerilor anticipate. La acel moment, liderii PSD, Titus Corlățean și Marcel Ciolacu, au sesizat Curtea Constituțională, invocând existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și președinte. Social-democrații susțineau că desemnarea repetată a lui Ludovic Orban avea drept scop provocarea dizolvării Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate. Ce a decis Curtea Constituțională Curtea Constituțională a admis sesizarea depusă de PSD, însă argumentele judecătorilor au fost diferite față de cele prezentate în spațiul public. CCR nu a afirmat că un premier demis prin moțiune de cenzură nu poate fi desemnat din nou. Din contră, Curtea a explicat clar că o asemenea desemnare este permisă de Constituție. Problema identificată de CCR era legată de contextul politic și de scopul desemnării. Judecătorii au considerat că șeful statului trebuie să nominalizeze un candidat care are șanse reale să formeze un Guvern și să obțină sprijin parlamentar. În acel context, Curtea a apreciat că desemnarea lui Ludovic Orban urmărea mai degrabă prelungirea crizei politice și declanșarea alegerilor anticipate. După decizia CCR, Klaus Iohannis a fost nevoit să facă o altă propunere pentru funcția de premier. Astfel a apărut varianta Florin Cîțu pentru conducerea Guvernului.

PSD promovează acum o interpretare diferită În actuala criză politică, mai multe voci din PSD au transmis că Ilie Bolojan nu ar mai putea fi nominalizat premier după căderea Guvernului prin moțiune de cenzură. Cu toate acestea, precedentul din 2020 și hotărârea Curții Constituționale arată că o asemenea variantă este posibilă din punct de vedere legal. Diferența poate fi făcută însă de contextul politic și de existența unei majorități parlamentare. Dacă președintele Nicușor Dan va considera că Ilie Bolojan are șanse reale să formeze un nou Guvern și să obțină votul Parlamentului, desemnarea ar putea avea loc fără probleme constituționale. În schimb, dacă această desemnare ar fi interpretată drept o strategie pentru prelungirea blocajului politic, situația ar putea deveni din nou tensionată. Tocmai de aceea, negocierile dintre partide sunt considerate extrem de importante în această perioadă.

Prin urmare, este constituțional și perfect posibil ca Nicușor Dan să îl desemneze din nou pe Ilie Bolojan pentru funcția de prim-ministru. Însă înainte de acest pas, fiecare dintre actorii politici implicați ar trebui să accepte anumite compromisuri. După cum urmează:

Președintele Nicușor Dan să accepte varianta desemnării lui Ilie Bolojan pentru încă un mandat de premier.
PSD să îl accepte din nou pe Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru și să voteze în acest sens în Parlament.
PNL și USR să renunțe la deciziile privind trecerea în opoziție și la refuzul unei colaborări politice cu PSD.