Comisia Europeană a luat decizia finala. Din păcate România pierde…

Comisia Europeană a comunicat hotărârea finală referitoare la cea de-a treia solicitare de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar rezultatul pentru România este unul mixt: statul recuperează o parte considerabilă din fondurile inițial blocate, însă pierde definitiv aproape 460 de milioane de euro din cauza reformelor întârziate sau realizate incomplet.

Decizie finală a Comisiei Europene privind cererea 3 din PNRR: România obține înapoi sute de milioane de euro, dar pierde definitiv aproximativ 460 de milioane din cauza întârzierilor în reforme. Informația a fost anunțată de ministrul proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, care a detaliat modul în care au fost analizate jaloanele restante și ce sume vor fi încasate efectiv de România.

Cât pierde și cât recuperează România din cea de-a treia cerere de plată

Cererea de plată numărul 3 din PNRR a fost transmisă în decembrie 2023, însă în luna mai a anului trecut Comisia Europeană a decis să suspende parțial anumite sume importante, din cauza neîndeplinirii unor reforme esențiale. După acordarea unui termen suplimentar pentru remedierea problemelor și îndeplinirea parțială a unor jaloane, România a reușit să recupereze o parte semnificativă din fondurile respective.

În final, situația se prezintă astfel:

România recuperează 350,7 milioane de euro
România pierde definitiv 458,7 milioane de euro

Această decizie scoate în evidență atât progrese administrative, cât și slăbiciuni importante în aplicarea reformelor asumate prin PNRR.

Pensiile magistraților: România recuperează mai mult de două treimi din suma suspendată
Unul dintre cele mai relevante jaloane analizate de Comisia Europeană a fost legat de reforma pensiilor speciale ale magistraților.

„Conform declarațiilor ministrului Dragoș Pîslaru, în ceea ce privește jalonul referitor la pensiile magistraților, Comisia Europeană a considerat reforma îndeplinită, chiar dacă au existat întârzieri la Curtea Constituțională, depășindu-se termenul stabilit. Astfel, din cele 231 de milioane de euro blocate inițial, România recuperează 166 de milioane, adică peste două treimi din total.”

Această concluzie arată că instituțiile europene au ținut cont de progresele realizate, chiar dacă implementarea nu a fost realizată la timp.

AMEPIP și companiile de stat: recuperări doar parțiale
Un alt jalon important a vizat operaționalizarea Agenției pentru Monitorizarea Performanței Întreprinderilor Publice (AMEPIP), o instituție esențială pentru reforma managementului companiilor de stat.

„Un alt jalon pentru care am reușit să recuperăm fonduri este cel legat de AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. Mai exact, era necesar ca agenția să devină funcțională și să fie numită o conducere nouă într-un mod transparent. În acest caz, am recuperat 132 de milioane de euro dintr-un total de 330 de milioane suspendate.”

Deși s-au făcut progrese, pierderea unei părți semnificative din sumă indică faptul că implementarea a fost considerată doar parțial satisfăcătoare de către Comisia Europeană.

Sectorul energetic: pierderi majore din cauza numirilor în conducere

Cele mai mari dificultăți au apărut în domeniul companiilor energetice de stat, unde procedurile de selecție și numire a consiliilor de administrație au fost evaluate ca fiind necorespunzătoare.

„Al treilea jalon pentru care s-au recuperat fonduri vizează companiile energetice de stat, unde Comisia Europeană a identificat probleme în procesul de selecție și numire a membrilor consiliilor de administrație. În acest caz, România recuperează 48 de milioane de euro, dar pierde 180 de milioane.”