Minunata noastă artistă a murit la doar 37 de ani. Azi o comemorăm și îi păstrăm vie amintirea! Era poreclită „Edith Piaf a României” și era comparată cu Dalida. Era genială și unică

Cutremurul din 1977 a fost descris ca fiind extrem de violent și de scurtă durată, durând aproximativ 55-56 de secunde, dar cu efecte catastrofale. A distrus sau avariat grav mii de clădiri, inclusiv blocuri de locuințe, spitale, școli și clădiri istorice. Multe dintre clădirile vechi, construite înainte de aplicarea unor norme de construcție antiseismice, s-au prăbușit sau au fost serios avariate.

Femei celebre care au murit la CUTREMURUL DIN 1977

DOINA BADEA – Edith Piaf a României
Una dintre cele mai cunoscute voci feminine din România a dispărut la cutremurul din 1977. Nu a dispărut însă muzica ei, rămasă, şi astăzi, la fel de tulburătoare.

56 de secunde a durat faimosul cutremur. 56 de secunde intense, în care 1.570 de persoane şi-au pierdut viaţa. Printre acestea, şi cea descrisă drept „Edith Piaf a României’. Cea comparată cu Dalida. Cea despre care muzicologii spuneau că „nu semăna cu nimenea şi nimeni nu va putea să
o imite’ (George Sbârcea). „O apariţie singulară’ (acelaşi George Sbârcea). Cea care nu cânta, ci trăia muzica pe care o interpreta. Cea care fusese soţie şi mama a doi băieţei, Bogdan- Traian şi Andrei-Claudiu, de un an. Cea care se mutase de puţin timp în faimosul bloc Continental, în care locuia şi Toma Caragiu. Cea care avea 37 de ani când totul s-a oprit. Scriem la trecut despre Doina Badea, însă chiar şi acum, la 42 de ani de lacutremur, numele ei este la fel de cunoscut ca în momentul dispariţiei sale printre ruine.

O voce pătrunzătoare

Din aceeaşi generaţie cu Angela Similea, Margareta Pâslaru, Stela Popescu şi prietenă bună cu Marina Voica, Doina Badea s-a distins printr-o voce tulburătoare, mereu puternică, mereu cutremurătoare. Indiferent de melodia pe care trebuia să o cânte, ea îşi punea întregul suflet în acele câteva minute care ajungeau să-i copleşească pe cei care o ascultau. Într-o perioadă în care bisurile nu erau acceptate, Doina Badea rămânea pe scenă minute în şir pentru că publicul nu se oprea din aplaudat.

Cu muzica în sânge

Doina Badea avea un fel al ei de a trăi muzica. Era evident că se născuse pentru a cânta. De origine din Craiova, a absolvit Şcoala Populară de Artă de acolo, apoi a colaborat cu corul Filarmonicii de Stat „Oltenia’. A debutat la Teatrul Muzical din Deva (Teatrul de Stat de Estradă Deva, la acea vreme).

În faţa unui director exigent, Ion Preda, care îşi dorea cei mai buni artişti pentru relansarea teatrului, Doina Badea a excelat. Avea 20 de ani. A rămas la Deva timp de două stagiuni (trei ani), unde a apărut pe afişele spectacolelor cu pseudonimul Retta Marga.

O persoană tăcută, modestă, discretă, care parcă plutea prin viaţă, au descris-o apropiaţii, dar care pe scenă îşi etala vocea de neegalat. Tăcută şi conştiincioasă, avea să-şi amintească, într-un interviu, şi compozitorul Alexandru Dobondi, fost coleg al artistei.

Datorită vocii sale, Doina Badea a fost remarcată de compozitorii Puiu Maximilian şi Vasile Veselovschi, care i-au propus varianta unei cariere la Bucureşti, la Teatrul „Constantin Tănase’, ofertă pe care a acceptat-o.

Împlinirea ultimilor ani

După o dezamăgire în dragoste, Doina Badea avea să-l întâlnească pe Traian Smeu, şi lucrurile să se aşeze pe făgaşul dorit şi la acest capitol. Cei doi s-au căsătorit şi, în decurs de câţiva ani, au venit şi cei doi băieţei. La începutul ultimului lor an de viaţă au primit şi un apartament în acelaşi bloc, dar la altă scară, în care locuia şi Toma Caragiu.