România a intrat oficial în recesiune tehnică. Reacția lui Ilie Bolojan

România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

Cifrele oferite de Institutul Național de Statistică arată că economia României a intrat oficial în recesiune tehnică. Acestea confirmă că ultimele două trimestre din 2025 au fost pe scădere, alături de primul trimestru din 2025.

Economia a scăzut timp de trei trimeste în 2025 Conform datelor INS, ultimul trimestru din 2025 a avut o scădere a economiei în termeni reali de 1,9%, față de trimestrul anterior. Având în vedere că și trimestrul al treilea din 2025 a fost unul de scădere, rezultă că România este oficial în „recesiune tehnică”.

Recesiunea tehnică reprezintă două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB), de regulă pe serie ajustată sezonier. Este un criteriu statistic folosit pentru a arăta că economia se contractă. Pentru a intra în recesiune tehnică, economia trebuie să înregistreze două trimestre consecutive de scădere a PIB. În trimestrul III 2025 deja a existat o reducere de 0,2%, iar în trimestrul IV scăderea a fost de 1,9% față de trimestru anterior, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

Principala frână a fost scăderea consumului, pe fondul creșterii TVA și al majorării prețurilor. Pe tot parcursul anului 2025, consumul a crescut modest, cu doar 0,2%, în condițiile în care inflația în România a fost aproape de 10%, una dintre cele mai ridicate din Europa. Acest context arată că puterea de cumpărare a populației a fost afectată, iar cererea internă — motor important al creșterii economice din ultimii ani — a încetinit vizibil.

Investiții mai puține, concedieri, deprecierea leului

Intrarea oficială în recesiune tehnică poate avea mai multe consecințe: investiții mai puține și companii mai prudente; înghețarea angajărilor și posibile concedieri; presiune suplimentară pe bugetul statului, inclusiv prin costuri mai mari ale dobânzilor; posibilă depreciere a leului; afectarea unor sectoare-cheie precum construcțiile, industria auto și comerțul.

Pe termen scurt, mediul economic ar deveni mai precaut, iar planurile de extindere ale firmelor ar putea fi amânate.

Premierul Ilie Bolojan a declarat public că măsurile de ajustare produc o contracție economică și că miza este ca aceasta să nu se prelungească, invocând explicit scenarii de „un trimestru, un semestru sau trei trimestre”.

Șeful Guvernului susține că actuala situație reprezintă un efect al schimbării modelului de dezvoltare economică și nu o criză propriu-zisă. De asemenea, premierul spune că anul 2025 trebuie analizat împreună cu 2024, pentru a înțelege corect dinamica economică.

“Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară.Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%.”

Potrivit acestuia, recesiunea tehnică este un efect anticipat al acestei tranziții. „Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe.”

”Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung.”, mai spune premierul.