România a pierdut la CEDO un proces in care Lia Savonea a inițiat o acțiune împotriva unui fost magistrat pentru conținutul publicat în mediul online.

Hotărârea pronunțată de Marea Cameră a CEDO în speța fostului judecător Cristi Danileț marchează un reper major pentru justiția românească din ultimii ani și pentru modul în care sunt interpretate, la nivel european, limitele libertății de exprimare ale magistraților.

România a pierdut acest litigiu la CEDO ca urmare a demersurilor Liei Savonea, judecătoarea care a ales să acționeze în instanță un fost magistrat pentru postările sale de pe Facebook.

După ani de proceduri complicate și dispute intense, Cristi Danileț a obținut o victorie definitivă împotriva statului român. Curtea a decis, cu 10 voturi pentru și 7 împotrivă, că autoritățile române au încălcat articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cel care protejează libertatea de exprimare.

Decizia este una finală și obligatorie pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv pentru România. Impactul ei depășește situația personală a lui Danileț, întrucât Marea Cameră a clarificat raportul dintre obligația de reținere impusă magistraților și dreptul acestora de a se exprima public, inclusiv pe rețelele sociale, pe subiecte de interes general.

Dosarul își are începutul în anul 2019, într-o perioadă extrem de tensionată din punct de vedere politic, caracterizată de modificările aduse legilor Justiției de guvernarea PSD și de proteste ample ale magistraților și ale societății civile. La acel moment, Cristi Danileț era judecător în funcție și una dintre cele mai vocale figuri publice în apărarea independenței Justiției.

Consiliul Superior al Magistraturii, condus la acea vreme de Lia Savonea – actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție – a hotărât sancționarea disciplinară a lui Danileț. Măsura aplicată a constat în diminuarea salariului cu 5% timp de două luni, pentru două postări publicate pe Facebook în ianuarie 2019.

Hotărârea CSM a fost contestată de Danileț, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut sancțiunea printr-o decizie definitivă din mai 2020. Neavând alte remedii interne disponibile, fostul magistrat s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului.

Cele două postări contestate

Argumentele care au stat la baza sancțiunii disciplinare au vizat două postări distincte, considerate de CSM incompatibile cu statutul de judecător.

Prima dintre ele făcea trimitere la un interviu acordat de Claudiu Sandu, la acel moment prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, în care acesta critica vehement atacurile politice îndreptate împotriva sistemului judiciar. Danileț a distribuit interviul, adăugând un comentariu personal.

„Iată, ăsta procuror cu sânge în instalație: vorbește deschis despre infractori periculoși în libertate, despre ideile proaste ale guvernanților în modificarea legilor Justiției, despre linșajele împotriva magistraților!”

CSM a considerat că folosirea expresiei „sânge în instalație” depășește limitele decenței și ale rezervei cerute unui magistrat, apreciind că un asemenea limbaj nu este compatibil cu funcția de judecător.

Cea de-a doua postare a generat controverse și mai mari. În contextul disputelor privind statul de drept, Danileț a citat un articol din Constituția României, respectiv articolul 118. “Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului, pentru garantarea (…) democraţiei constituţionale, CSM a interpretat acest demers drept o posibilă incitare la revoltă armată împotriva autorităților statului, interpretare care a provocat ample reacții critice în mediul juridic.

După ce a epuizat toate căile de atac interne, Cristi Danileț a sesizat CEDO, susținând că i-a fost încălcat dreptul la liberă exprimare. Dosarul a devenit rapid unul de referință, fiind urmărit cu atenție atât în România, cât și în alte state europene.

În februarie 2024, un complet format din șapte judecători ai Curții Europene a Drepturilor Omului i-a dat câștig de cauză fostului judecător. Instanța a concluzionat că autoritățile române nu au prezentat motive „relevante și suficiente” pentru a justifica restrângerea libertății sale de exprimare și a constatat încălcarea articolului 10 din Convenție.

Este important de menționat că Danileț nu a cerut despăgubiri materiale sau morale, considerând că simpla constatare a încălcării drepturilor sale este suficientă. În mod obișnuit, acest fapt ar fi putut pune capăt definitiv litigiului.

Totuși, Guvernul României a ales să conteste hotărârea la Marea Cameră a CEDO, instanța supremă a Curții, ale cărei decizii sunt definitive și nu pot fi atacate.