Tensiuni mari în UE! Decizie fără precedent din partea Italiei și Belgiei înainte de summit

Uniunea Europeană traversează un nou moment de blocaj politic, după ce Italia a decis să se alinieze poziției Belgiei și să se opună planului Comisiei Europene de a direcționa activele rusești înghețate către sprijinirea Ucrainei. Opțiunea adoptată de Roma complică semnificativ discuțiile de la Bruxelles și pune sub semnul întrebării posibilitatea unui compromis rapid înainte de summitul esențial al liderilor europeni, programat pentru a doua parte a lunii decembrie.

Italia schimbă raportul de forțe și provoacă un blocaj politic

Atitudinea Italiei marchează o modificare importantă a echilibrului politic din interiorul Uniunii Europene. Fiind unul dintre statele cu influență majoră și pondere ridicată în procesul decizional, Roma a ales să sprijine îngrijorările formulate de Belgia cu privire la utilizarea activelor rusești blocate. Conform unui document intern obținut de Politico, această decizie riscă să submineze serios strategia Comisiei Europene, care miza pe obținerea unui acord politic în perioada imediat următoare.

Poziția Italiei a fost exprimată cu doar câteva zile înainte de un summit crucial al liderilor UE, unde Comisia intenționa să ceară aprobarea pentru transferul a circa 210 miliarde de euro către Ucraina. Sumele provin în mare parte din activele rusești înghețate la Euroclear, instituție financiară aflată în Belgia, și sunt considerate de Bruxelles drept o soluție vitală pentru susținerea economiei ucrainene, afectată profund de conflictul declanșat de Rusia.

Belgia s-a arătat constant reticentă față de acest plan, invocând posibile riscuri juridice și financiare considerabile. Autoritățile de la Bruxelles au avertizat că, dacă Rusia ar reuși pe viitor să recupereze aceste fonduri, statul belgian ar putea fi obligat să suporte integral costurile. Până recent, această poziție izola Belgia în cadrul Uniunii, însă sprijinul Italiei modifică substanțial cursul negocierilor.

Document comun și apel pentru alternative de sprijin pentru Ucraina

Italia nu este singurul stat care a ales să sprijine rezervele Belgiei. Alături de Roma și Bruxelles, Malta și Bulgaria au semnat un document comun prin care solicită Comisiei Europene să analizeze opțiuni alternative de finanțare a Ucrainei pe termen mediu și lung. Cele patru guverne cer soluții care să respecte legislația europeană și dreptul internațional, dar care să implice riscuri mult mai reduse decât folosirea directă a activelor rusești înghețate.

În document, aceste state invită Comisia și Consiliul UE să continue evaluarea unor instrumente precum o facilitate de creditare la nivel european sau alte mecanisme temporare de sprijin financiar. Printre variantele luate în calcul se numără și emiterea unei datorii comune europene pentru a susține Ucraina în anii următori, o idee care rămâne însă extrem de controversată.

Crearea unei datorii comune ar presupune majorarea nivelului de îndatorare în mai multe state membre, inclusiv în economii deja fragile din punct de vedere fiscal, precum Italia și Franța. Mai mult, un astfel de demers ar necesita acordul unanim al statelor UE, ceea ce ar putea deschide calea unui veto din partea unor lideri cunoscuți pentru pozițiile lor favorabile Moscovei, premierul ungar Viktor Orbán fiind frecvent menționat în acest context.

Chiar dacă Italia, Belgia, Malta și Bulgaria nu pot constitui singure o minoritate de blocaj, nici măcar cu sprijinul Ungariei și Slovaciei, opoziția lor exprimată public slăbește semnificativ poziția Comisiei Europene. Aceste critici reduc probabilitatea unui consens rapid și accentuează tensiunile înaintea reuniunii liderilor europeni.

Tensiuni interne și riscuri juridice pe termen lung

Poziția Italiei este cu atât mai delicată cu cât premierul Giorgia Meloni s-a declarat constant în favoarea sancțiunilor împotriva Rusiei și a sprijinului acordat Ucrainei. Totuși, coaliția aflată la guvernare la Roma este profund fragmentată pe acest subiect. Vicepremierul Matteo Salvini, lider al extremei drepte, a folosit în repetate rânduri o retorică favorabilă Moscovei și a susținut ideea unei încheieri rapide a conflictului, inclusiv prin inițiative asociate fostului președinte american Donald Trump.

Un alt element sensibil este legat de intenția Comisiei Europene de a recurge la reguli de urgență pentru a modifica regimul sancțiunilor și pentru a prelungi înghețarea activelor rusești. Deși Italia, Belgia, Malta și Bulgaria au votat în favoarea acestei măsuri, ele au precizat clar că acest vot nu înseamnă acceptarea folosirii efective a fondurilor respective.

În documentul comun, cele patru state avertizează că mecanismul juridic propus ar putea avea implicații mult mai ample decât situația Ucrainei. Ele semnalează riscuri juridice, financiare, procedurale și instituționale pe termen lung, care ar putea crea precedente periculoase pentru Uniunea Europeană.

Statele semnatare insistă că o decizie privind utilizarea activelor rusești imobilizate trebuie luată exclusiv la nivelul liderilor europeni, în urma unei analize detaliate a tuturor consecințelor. Mesajul transmis este ferm: unitatea Uniunii Europene nu ar trebui menținută cu prețul unor riscuri care ar putea afecta stabilitatea juridică și financiară a UE pe termen lung.