Calendar ortodox 3 decembrie 2025. Mare Sfânt prăznuit astăzi

Credincioșii ortodocși îl prăznuiesc pe 3 decembrie 2025 pe Sfântul Gheorghe de la Cernica, o sărbătoare marcată în calendar cu cruce neagră. Această zi este însoțită de o serie de rânduieli bisericești și tradiții populare care impun anumite restricții activităților casnice.

Sfântul Gheorghe de la Cernica, român din naștere, este cinstit pentru viața sa curată și pentru exemplul de smerenie pe care l-a oferit. Biserica îl prăznuiește anual la data de 3 decembrie.

Originar din Săliștea Sibiului, s-a născut în anul 1730. La vârsta de 19 ani a intrat în slujba mitropolitului grec Roșca, aflat pe atunci la București. În acea perioadă, credincioșii ortodocși din Transilvania erau supuși unor prigoniri, în special comunitățile monahale.

Cu sprijinul mitropolitului, tânărul Gheorghe a plecat la Muntele Athos, unde s-a stabilit la Mănăstirea Vatoped și a devenit diacon. După moartea protectorului său, s-a pus sub ascultarea starețului schitului Sfântul Ilie, fiind hirotonit preot în anul 1754.

Sfântul Gheorghe de la Cernica și-a dedicat viața călugăriei

În 1763, alături de ceilalți ucenici ai Părintelui Paisie, a sosit în Moldova, la Mănăstirea Dragomirna. Aici a slujit timp de 12 ani ca ieromonah, duhovnic și econom al obștii. După instaurarea stăpânirii austriece, aproximativ 200 de monahi s-au refugiat la Mănăstirea Secu, în 1775. Mai târziu, în 1781, dorind să se întoarcă la Athos, a ajuns la București, unde mitropolitul Grigorie al II-lea i-a propus să preia conducerea schitului Cernica, aflat atunci într-o stare de mare degradare.

După îndelungi ezitări, a acceptat și a introdus rânduiala de obște după modelul athonit și moldovenesc. În câțiva ani, peste o sută de călugări s-au strâns în jurul lui. La 55 de ani, grav bolnav, a redactat un testament ce a devenit un document de referință pentru viața monahală.

A trăit însă încă două decenii, timp în care a primit și conducerea Mănăstirii Căldărușani. A trecut la Domnul în 1806, pe 3 decembrie, lăsând în urmă rânduieli precum spovedania frecventă, împărtășirea regulată, ascultarea și practica rugăciunii neîncetate.

Moartea Cuviosului Gheorghe a fost profund jelită, iar trupul său a fost așezat în fața bisericii Sfântul Lazăr de la Mănăstirea Cernica, loc unde avea să fie înmormântat mai târziu și mitropolitul Nifon. În anul 2005, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, condus de Patriarhul Teoctist, a hotărât canonizarea sa, recunoscând oficial sfințenia vieții lui. Mormântul său a devenit loc de pelerinaj, credincioșii venind aici cu nădejdea că sfântul le mijlocește rugăciunile.

Potrivit tradiției păstrate din bătrâni, sărbătoarea cu cruce neagră impune o zi de odihnă, în care se evită munca grea, spălatul rufelor sau cusutul, pentru a nu atrage pagube sau supărări în gospodărie.

De asemenea, vechile credințe populare recomandă ca în această zi să nu se dea bani sau obiecte cu împrumut. Se spune că nerespectarea acestor interdicții ar putea aduce ghinion, boală sau certuri în familie, deoarece tulburarea liniștii sărbătorii poate provoca neplăceri neprevăzute.

Totuși, ziua de 3 decembrie este în primul rând un prilej pentru fapte bune și întărire sufletească. Mulți credincioși merg la biserică sau aprind lumânări pentru sănătate și pace în familie. Se crede că rugăciunile făcute către Sfântul Prooroc Sofonie au o putere specială, el fiind considerat ocrotitorul celor care caută dreptate și armonie.

În unele regiuni ale țării, această dată este privită ca un moment de protecție împotriva influențelor negative. Oamenii sunt încurajați să îi ajute pe cei aflați în nevoie, iar actele de milostenie sunt văzute ca o cale sigură pentru a primi binecuvântare și iertare.