Cu ce probleme se confrunta Emeric Ienei. A trăit ultimii ani singur. “Merg zilnic la medic. Trăiesc cu medicamente…”
Emeric Ienei, una dintre cele mai mari legende ale fotbalului românesc, s-a stins din viață la vârsta de 88 de ani. În ultimii ani, fostul antrenor s-a confruntat cu numeroase probleme de sănătate, care i-au redus mobilitatea și i-au îngreunat semnificativ existența de zi cu zi.
Vestea tristă privind dispariția lui Emeric Ienei a fost confirmată de Sandu Boc pentru Gazeta Sporturilor. Fostul mare tehnician al Stelei, ajuns la 88 de ani, lasă în urmă o carieră remarcabilă, atât ca jucător de elită și internațional, cât și ca antrenor al unor formații de top și selecționer al reprezentativelor României și Ungariei.
Ce afecțiuni l-au măcinat pe Emeric Ienei
În ultimii ani, starea de sănătate a lui Emeric Ienei s-a deteriorat considerabil. Anul trecut, medicii i-au montat un stimulator cardiac, iar în perioada spitalizării acesta a contractat virusul COVID-19. Deși a reușit să depășească acel moment dificil, ulterior au apărut alte probleme medicale care i-au complicat situația.
„I-au pus un stimulator cardiac la Cluj, pentru că avea pulsul foarte mic, dar a luat Covid din spital. Acum e bine, se mișcă puțin mai greu, dar iese din casă, are două persoane care au grijă de el, una ziua, alta noaptea. Îl mai iau cu mașina, mă mai plimb cu el. Are aproape 88 de ani, dar toată lumea zice că arată de 82′, a spus Sandu Boc.
Emeric Ienei, suferind de o formă gravă de pneumonie
Conform unor surse medicale, la jumătatea lunii octombrie, Emeric Ienei a fost internat în secția de Pneumologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, fiind externat la finalul săptămânii trecute. În ultimii ani, marele antrenor se lupta și cu boala Alzheimer, pe lângă afecțiunile cardiace și alte probleme care i-au slăbit organismul.
Astăzi, Emeric Ienei a încetat din viață la domiciliu, după ce familia a hotărât externarea sa, medicii declarând că nu se mai putea face nimic pentru a-l salva.
„Era internat în spital, la Județean. A făcut pneumonie. Era foarte slăbit. Ultima oară am vorbit acum o lună. Era ok! Eu îl mai luam cu mașina și ne mai opream la o terasă.
Îi plăcea să socializeze, stăteam pe bancă și ne întâlneam cu oamenii. Din păcate, de acum nu mai pot să fac asta. Dumnezeu să-l ierte’, a spus Sandu Boc.
Drama lui Emeric Ienei. Și-a pierdut soția
În 2021, Emeric Ienei a trecut printr-o perioadă extrem de dificilă, după ce și-a pierdut soția. Ileana Gyulai Ienei, și ea fostă mare sportivă, a încetat din viață la venerabila vârstă de 75 de ani.
„Ileana Gyulai Ienei, soția antrenorului care a realizat cea mai mare performanță a fotbalului românesc, s-a stins, astăzi, din viață, la vârsta de 75 de ani. Campioană mondială în 1969 și dublă medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice de la Mexico (1968) și Munchen (1972) cu echipa de floretă a României’, se arată pe pagina Steaua TV.
Pe 7 mai 1986, Emeric Ienei a trăit cea mai mare performanță a carierei sale, când a câștigat Cupa Campionilor Europeni cu Steaua București la Sevilla. Soția sa, Ileana, nu a avut voie să fie prezentă pe stadion și a urmărit meciul din camera de hotel. Într-un interviu emoționant, antrenorul a povestit cum, după fluierul final și victoria istorică, și-a strâns în brațe partenera și a plâns.
„Soţia mea a fost la Sevilla, dar a văzut meciul în camera de hotel din cauza unei superstiţii de-ale mele. Pe la mijlocul anilor ’70 a fost în Ghencea cu fiica noastră, care avea atunci un an sau doi. Am pierdut, fanii au protestat, iar de atunci am evitat s-o mai iau la vreun joc pe viu.
După finală, la vestiare au apărut suporterii veniţi din ţară, cei şapte, opt sute. Cântau, erau fericiţi şi atunci am izbucnit în plâns. Am ajuns la hotel, mi-am revăzut soţia pe hol, ne-am îmbrăţişat şi am plâns a doua oară’, a povestit acesta.
Emeric Ienei, înainte să-și piardă a doua soție: „Ea și o cârjă mă mai ajută’
În 2019, înainte să-și piardă soția, Emeric Ienei mărturisea că îl macină problemele de sănătate și că se deplasează greu, ajutat de o cârjă. Ileana, partenera lui de viață, i-a fost sprijin necondiționat în acele momente grele.
„Merg zilnic la medic. Trăiesc cu medicamente și cu analgezice, bineînțeles, uneori mai și mănânc. Mă doare piciorul, abia mă pot plimba, soția mea și o cârjă sunt aici pentru a ajuta. Sper să mă refac și să mai ajung să văd un meci de fotbal pe stadion’, mărturisea antrenorul.