Avion de pasageri doborât din greșeală de armata rusă. Nicio persoană de la bord nu a supraviețuit

O aeronavă aparținând companiei Azerbaijan Airlines a fost doborâtă accidental de apărarea antiaeriană a Rusiei. Toți pasagerii aflați la bord și-au pierdut viața în urma prăbușirii.

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și-a exprimat regretul față de omologul său Ilham Aliyev pentru ceea ce Kremlinul a descris drept un „incident tragic” petrecut în spațiul aerian rusesc. Aeronava s-a prăbușit după ce sistemele de apărare aeriană au tras asupra unor drone ucrainene.

Liderul de la Baku, Ilham Aliyev, a cerut sâmbătă ca Moscova să își asume în mod oficial responsabilitatea pentru doborârea accidentală a unui avion de pasageri azer, produsă în decembrie anul trecut, eveniment ce a dus la moartea a 38 de persoane. Declarația a fost preluată de agenția Reuters.

Putin și-a exprimat regretul, dar nu a recunoscut explicit că forțele ruse sunt cele care au doborât aeronava. Între timp, Aliyev a menționat în cadrul unei conferințe de presă susținute în orașul Khankendi, în timpul Forumului Global al Mass-Media, că așteaptă mai mult de la Kremlin, acuzând lipsa de reacție față de tragedie.

“Ştim exact ce s-a întâmplat şi putem dovedi acest lucru. Mai mult, suntem siguri că şi oficialii ruşi ştiu ce s-a întâmplat”, a declarat Aliyev. „Adevărata întrebare este: de ce nu au făcut ceea ce ar fi trebuit să facă orice vecin responsabil?”

Aliyev a subliniat că Azerbaidjanul solicită recunoașterea oficială a incidentului, tragerea la răspundere a celor implicați, compensații pentru familiile victimelor și răniți, precum și rambursarea integrală a valorii avionului distrus.

“Acestea sunt aşteptări standard în cadrul dreptului internaţional şi al relaţiilor de bună vecinătate”, a afirmat el.

Zborul J2-8243, cu plecare din Baku și destinația Groznîi, capitala Ceceniei, s-a prăbușit în apropierea localității Aktau din Kazahstan. Ruta fusese deviată din sudul Rusiei, zonă aflată sub atac cu drone ucrainene. Tragedia s-a soldat cu 38 de decese și 29 de persoane care au supraviețuit impactului.

Relațiile bilaterale dintre Rusia și Azerbaidjan s-au înrăutățit semnificativ în ultimele luni, mai ales după ce autoritățile ruse au arestat un grup de cetățeni azeri, acuzându-i de diverse fapte comise în trecut.

În aceeași conferință, președintele Aliyev a reafirmat dorința Azerbaidjanului de a deschide un coridor de tranzit între teritoriul principal și regiunea Nakhchivan, trecând prin Armenia. „Este vorba despre accesul neîngrădit între două părți ale aceluiași stat – Azerbaidjanul”, a declarat acesta.

Aliyev a insistat că, odată creată această legătură, pasagerii trenurilor din Azerbaidjan nu ar trebui să fie supuși vreunui risc din partea civililor armeni, acuzând incidente din perioada sovietică în care trenurile azere ar fi fost atacate cu pietre. A cerut garanții de securitate „clare și verificabile”. „Este o solicitare complet legitimă și rezonabilă”, a completat liderul azer.

Premierul armean Nikol Pashinyan a declarat pe 16 iulie că Statele Unite au propus să supervizeze eventualul coridor de transport.

Acest traseu, dorit de Baku, ar avea o lungime de aproximativ 32 de kilometri și ar străbate provincia Syunik din sudul Armeniei, legând teritoriul principal al Azerbaidjanului de exclava sa Nakhchivan, aflată la granița cu Turcia – un aliat apropiat al Baku.

Stabilirea acestui coridor reprezintă una dintre piedicile majore în calea unui tratat de pace între Armenia și Azerbaidjan, două state vecine din Caucazul de Sud, care s-au confruntat în mai multe conflicte armate începând din anii 1980 și păstrează o relație ostilă.

În luna martie, cele două guverne au anunțat că au ajuns la o formă finală a unui acord de pace, însă data semnării acestuia rămâne incertă.