Ilie Bolojan, anunţul despre banii românilor. Impozitul nou propus pentru a scoate România din criză

Ilie Bolojan este convins că România dispune de resursele necesare pentru a crea un sistem fiscal modern, capabil să sprijine o dezvoltare economică durabilă și să crească eficiența colectării veniturilor. Totuși, el subliniază că acest proces nu poate avea loc în lipsa unui dialog deschis, a unei expertize solide și a unei evaluări riguroase.

În calitate de președinte interimar, Ilie Bolojan a transmis miercuri un mesaj cu prilejul lansării raportului „Impactul impozitului minim pe cifra de afaceri asupra economiei: analiză sectorială”, subliniind că România are potențialul de a-și moderniza sistemul fiscal în mod sustenabil. Cu toate acestea, el a punctat faptul că succesul unui asemenea demers depinde de implicarea specialiștilor, de transparență și de analiza continuă a datelor.

Mesajul liderului interimar al statului a fost prezentat de Dragoș Anastasiu, consilier onorific pentru relația cu mediul de afaceri, în cadrul evenimentului de lansare organizat miercuri în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, cu ocazia prezentării studiului realizat de The Tax Institute.

“Fiscalitatea nu este doar o chestiune tehnică, ci şi una de încredere, de echilibru şi planificare strategică. Predictibilitatea, transparenţa şi echitatea trebuie să fie piloni ai politicii fiscale, iar aceste principii se construiesc prin dialog şi prin politici publice bazate pe dovezi. Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri este una dintre acele măsuri care ar trebui atent analizate înainte de implementare şi, în acest proces, trebuie evaluată riguros din punctul de vedere al eficienţei şi al sustenabilităţii. Studiul de faţă este un exemplu concret de analiză profesionistă, cu o abordare sectorială, care ar trebui să stea la baza oricărei decizii viitoare în acest domeniu”, a arătat Ilie Bolojan, în mesajul transmis.

El a adăugat că îşi doreşte ca procesul legislativ fiscal să se înscrie pe un făgaş al parteneriatului şi al dialogului constructiv.

“Pentru îndeplinirea acestui deziderat, este necesar ca, înainte de implementarea unor măsuri fiscale, să avem analize detaliate cu privire la impactul lor potenţial, să ne asigurăm că nu creăm ameninţări pentru economie şi bariere în calea atragerii de noi investiţii. Invit, aşadar, experţii din administraţie, mediul academic şi sectorul privat să accepte această invitaţie la un dialog sincer pentru găsirea de soluţii eficiente”, a afirmat preşedintele interimar.

Bolojan a evidențiat un punct cheie al cercetării: impozitul minim aplicat cifrei de afaceri generează în jur de un miliard de euro pentru bugetul de stat. În schimb, pierderile cauzate de frauda în colectarea TVA depășesc nouă miliarde de euro.

Conform datelor furnizate de Comisia Europeană, România se clasează constant, din 2015, pe primul loc în UE în ceea ce privește deficitul de colectare a TVA, cu un decalaj de 36,7%, în timp ce Olanda are cea mai mică pierdere – doar 0,2%.

“Impactul negativ al evaziunii fiscale asupra economiei este prea mare pentru a fi ignorat. În contextul actual, orice măsură fiscală trebuie evaluată nu doar după veniturile generate, ci şi după efectele secundare pe care le produce asupra mediului economic şi asupra competitivităţii pe termen lung. Mesajul acestui studiu este clar: avem la dispoziţie toate instrumentele necesare pentru a construi un sistem fiscal modern şi eficient, dar succesul depinde de colaborarea noastră reală şi de capacitatea de a acţiona pe baza unor analize solide. România are nevoie de decizii gândite bine pe termen mediu şi lung, nu de măsuri de urgenţă adoptate pe moment”, a transmis Ilie Bolojan.

Președintele a reamintit importanţa principiilor fundamentale ale unui sistem fiscal sănătos: neutralitate, proporţionalitate şi capacitatea de a sprijini competitivitatea economică. Realitatea ne arată că impozitele care se bazează pe cifra de afaceri, şi nu pe profit, pot distorsiona aceste principii, afectând în special sectoarele cu marje mici, cu investiţii mari sau cu cicluri economice lungi, a menţionat preşedintele interimar.

”Cred cu tărie că România are capacitatea de a construi un sistem fiscal modern, care să încurajeze dezvoltarea economică sustenabilă şi să asigure o colectare eficientă a veniturilor. Acest lucru nu se poate face fără dialog, fără expertiză şi fără măsurare. Este timpul ca încrederea între stat şi mediul economic să fie reconstruită pe baze solide, iar transparenţa şi colaborarea trebuie să fie primele cărămizi”, a conchis el.