Emanuel Macron reacție dură la adresa Moscovei. Dezvăluiri surprinzătoare despre România

Înaintea Summitului UE de la Bruxelles, președintele Franței, Emmanuel Macron, și-a exprimat îngrijorarea profundă față de acțiunile agresive ale Rusiei, menționând că această escaladare pare să nu aibă limite. El a atras atenția asupra riscului ca președintele Vladimir Putin să nu se oprească doar la conflictul din Ucraina, subliniind necesitatea unei reacții ferme și coordonate din partea Europei și a aliaților săi.

Macron despre Rusia și implicarea acesteia în România

Liderul francez a îndemnat țările europene să nu cedeze în fața provocărilor impuse de Kremlin și să sprijine eforturile Ucrainei de a obține o pace de lungă durată. În discursul său, el a condamnat acțiunile Moscovei, acuzând regimul lui Putin că încalcă granițele internaționale pentru a elimina opozanții politici, influențează procesele electorale din România și Moldova și desfășoară atacuri cibernetice asupra sistemelor medicale, afectând funcționarea acestora.

“Este crucial să acționăm fără întârziere pentru a asigura atât securitatea Ucrainei, cât și pe cea a întregii Europe,” a declarat Macron.

“Rusia președintelui Putin ne violează frontierele pentru a asasina opozanți, manipulează alegerile din România și Moldova și organizează atacuri digitale asupra spitalelor noastre pentru a le bloca activitatea. Această agresivitate nu pare să cunoască limite. Rusia continuă în același timp să se reînarmeze cheltuind 40% din bugetul său în acest scop. Până în 2030, Rusia își sporește armata să aibă 300.000 soldați suplimentari, 3000 de tancuri, cine poate să creadă că Rusia din prezent se va opri la Ucraina? Rusia a devenit, la momentul de față, și pentru anii care urmează, o amenințare atât pentru Franța cât și pentru Europa”, a declarat Macron

Într-o notă serioasă, Macron a evidențiat faptul că Rusia investește masiv în reînarmare, direcționând 40% din bugetul național către acest sector. El a subliniat că Moscova intenționează să crească efectivele armatei cu 300.000 de soldați și să adauge 3.000 de tancuri în arsenalul său până în 2030. Aceste planuri reflectă o expansiune militară alarmantă, care nu amenință doar Ucraina, ci și echilibrul de securitate al întregii Europe.

Viitorul păcii în Europa

În ciuda riscurilor evidențiate, Macron a transmis un mesaj de speranță, afirmând că pacea poate fi restabilită dacă Rusia își asumă un rol constructiv pe scena internațională. Cu toate acestea, el a avertizat că o pace impusă sub presiunea Moscovei sau prin concesii care ar putea submina securitatea Europei nu este o soluție viabilă. Președintele francez a amintit că Rusia a încălcat în trecut acordurile de încetare a focului, subminând astfel eforturile comunității internaționale de a stabiliza regiunea.

Macron a insistat asupra necesității de a fi pregătiți pentru scenariul în care sprijinul militar al SUA pentru Europa ar putea scădea. El a sugerat că statele europene ar trebui să ia în considerare trimiterea propriilor trupe pentru menținerea păcii în Ucraina, în colaborare cu aliați de încredere, precum Germania și Marea Britanie. Această strategie vizează atât sprijinul imediat, cât și o prezență stabilizatoare pe termen lung, care să garanteze respectarea unui eventual acord de pace.

Europa și provocările economice globale
În cadrul aceluiași discurs, președintele francez a vorbit despre dificultățile economice generate de noile tarife impuse de SUA sub administrația Trump, măsuri care amenință stabilitatea relațiilor comerciale transatlantice. Macron a pledat pentru reducerea dependenței Europei de influențele externe, susținând necesitatea unei mai mari autonomii economice și industriale pentru a proteja interesele comunitare.

În încheiere, Macron a subliniat importanța Summitului UE de la Bruxelles, care va fi decisiv pentru securitatea europeană. El a reafirmat angajamentul Franței de a sprijini creșterea bugetelor militare ale statelor membre, fără a pune în pericol echilibrul financiar al acestora. Totodată, a insistat asupra consolidării cooperării europene pentru a face față provocărilor de securitate. În final, liderul francez a reiterat că politica de descurajare nucleară rămâne un element esențial al securității naționale și europene.