Klaus Iohannis trebuie să restituie banii. Statul are de recuperat o mică avere de la fostul președinte
Statul a inițiat demersurile pentru recuperarea sumelor obținute ilegal din chirii de către fostul președinte al României, Klaus Iohannis. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a precizat că ministerul pe care îl conduce este în așteptarea extrasului de carte funciară, document necesar pentru continuarea procedurilor legale.
Autoritățile române urmăresc recuperarea a 300.000 de euro de la Klaus Iohannis, sumă provenită din închirierea unor imobile pe care acesta le-a pierdut ulterior în instanță. Procesul vizează restituirea banilor încasați în mod nejustificat.
Întrebat despre modul în care se va face recuperarea acestor sume, ministrul Finanțelor a explicat că există două posibilități: fie Klaus Iohannis va fi somat să restituie banii, fie Ministerul Finanțelor și ANAF vor obține un titlu executoriu și vor iniția proceduri de executare silită pentru recuperarea prejudiciului.
“S-a întabulat pe statul român acea parte a clădirii despre care am vorbit și în ultimele discuții pe această temă.
Oficialul a fost întrebat, de asemenea, la ce variantă se gândește să opteze, dacă va alege o notificare de conformare pentru a obliga familia să plătească.
“(Notificare – nr.) De recuperare, o stabilim imediat ce vine extrasul de carte funciare și vom comunica.
“Avem instituțiile abilitate să fac facă acest lucru, avem ANAF-ul, avem juriștii din Ministerul Finanțelor și cu siguranță imediat ce avem extrasul de carte funciară facem cu fermitate următorul pas”, a spus el.
După ce avem extrasul de carte funciară putem să demonstrăm că statul este proprietar și urmează pașii de recuperare a sumelor care au fost încasate de cei care într-o perioadă anume au încasat chirii sau alte venituri în urma cedării folosinței acestor bunuri”, a declarat acesta la Antena 3 CNN.
În luna ianuarie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a făcut publică motivarea hotărârii în cazul celor două imobile aflate în litigiu, care i-au aparținut fostului președinte al României, Klaus Iohannis.
Documentul conține detalii despre acțiunea civilă intentată de reclamanta A., care, pe 7 aprilie 2016, a cerut anularea unui certificat de moștenitor emis de Statul Român și modificarea înscrierilor din cartea funciară pentru un imobil situat în Sibiu.
În primă instanță, Tribunalul Hunedoara a respins cererea reclamantei de repunere pe rol a cauzei, precum și mai multe excepții ridicate în proces, printre care excepția privind netimbrarea cererii de intervenție și cea referitoare la lipsa calității procesuale active. Drept urmare, acțiunea civilă a fost respinsă, la fel și cererile de intervenție formulate în interes propriu.
Ulterior, Curtea de Apel Alba Iulia a menținut decizia Tribunalului Hunedoara, respingând apelul reclamantei. Instanța a respins și solicitarea anumitor părți privind obligarea adversarilor la plata cheltuielilor de judecată.
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată
“Prin acţiunea civilă formulată la data de 07 aprilie 2016 în dosar nr. x/85/2016 al Tribunalului Sibiu, strămutat la Tribunalul Hunedoara prin sentinţa civilă nr. 88/20.09.2017 a Curţii de Apel Alba Iulia, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Statul Român prin Municipiul Sibiu reprezentat de Primar, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută a certificatului de moştenitor legal nr. 168/19.09.2008 emis pe numele Statului Român de către BNP B., în dosarele succesorale nr. 90/2007, 92/2008 şi 93/2008; să se dispună pe cale de consecinţă rectificarea CF Sibiu nr. (…), în sensul radierii înscrierilor de sub (…), (…), (…), respectiv a dreptului tabular înscris în favoarea Statului Român în baza certificatului de moştenitor nr. 168/19.09.2008, cu privire la imobilul situat în Sibiu, Str. (…), jud. Sibiu, cu cheltuieli de judecată.
I.2. Hotărârea pronunţată în primă instanţă
Prin sentinţa civilă nr. 620 din 21 aprilie 2022, Tribunalul Hunedoara, Secţia I civilă a respins cererea de repunere pe rol a cauzei, formulată de reclamanta A.; a admis excepţia de netimbrare a cererii de intervenţie în interes propriu, formulată de intervenienții C. şi D. şi a anulat în consecinţă cererea de intervenţie principală formulată de aceştia în contradictoriu cu reclamanta A. şi cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Statul Român prin Municipiul Sibiu reprezentat de Primar; a respins excepţia lipsei calităţii de reprezentant convenţional al E. S.P.A.R.L., în calitate de titular şi prin avocaţi colaboratori, pentru reclamanta A.; a respins excepţia lipsei calităţii de reprezentant al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Sibiu, pentru pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice; a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant al Municipiului Sibiu, pentru pârâtul Statul Român; a respins excepţiile de autoritate de lucru judecat, invocate de părţi; a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei A. şi a respins, în consecinţă, acţiunea civilă formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă; a respins cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienții F. şi G., G. fiind decedat pe parcursul procesului şi continuată de intervenienții F., H. şi I., în calitate de moştenitori ai intervenientului decedat G., în contradictoriu cu reclamanta A. şi cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Municipiul Sibiu reprezentat de Primar; fără cheltuieli de judecată între părţi.
I.3. Hotărârea pronunţată în apel
Prin decizia civilă 1973 din 15 iunie 2023 pronunţată în dosarul nr. x/85/2016, Curtea de Apel Alba Iulia, Secţia I civilă, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 620/2022 pronunţate de Tribunalul Hunedoara, Secţia I civilă, în dosar nr. x/85/2016; a respins cererea intimaţilor F., H. şi I. privind plata cheltuielilor de judecată”, se arată în motivare.