Tradiții și obiceiuri de Sânziene. Ce trebuie să împarți în ziua în care se deschid cerurile

În fiecare an, pe 24 iunie, românii celebrează Sânzienele, o sărbătoare populară care în Ardeal sau Moldova este cunoscută sub numele de Drăgaica. În cadrul acestei sărbători, oamenii urmau anumite obiceiuri pentru a aduce sănătate, prosperitate și bucurie.

Ce se dă de pomană de Sânziene

Această sărbătoare coincide cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, un eveniment religios important marcat în calendar. Se crede că în această noapte cerurile se deschid, iar credincioșii fac pomeni pentru cei dragi plecați din viață.

Pe 24 iunie 2022, această zi se află în mijlocul postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel, așa că mâncarea trebuie să fie de post, incluzând coliva sfințită de preot. În plus, conform tradiției, de Sânziene se mai împart mere, cireșe, castraveți proaspeți și pui de găină.

Despre Sânziene se spune că sunt ființe solare care umblă libere prin păduri și au puteri magice. Se crede că sunt răzbunătoare, așa că trebuie respectată ziua lor, altfel pot aduce ghinion. De aceea, în această zi nu se lucrează. În schimb, este o zi potrivită pentru a culege plante de leac.

Florile galbene de câmp, numite sânziene, au un rol central în tradiția populară. Ele erau culese de femei care doreau să aibă un parfum plăcut tot anul și să fie atrăgătoare, purtându-le la piept sau în păr.

Fetele necăsătorite făceau coroane de flori din sânziene și le atârnau la porțile caselor pentru protecție, spor și recolte bogate. Cu aceleași flori de sânziene, fetele tinere își puteau visa ursitul dacă le puneau sub pernă în acea noapte.

Tradiții populare românești de Sânziene

Unul dintre obiceiurile acestei zile este Făclia de Sânziene. Tinerii din sat mergeau pe deal cu făcliile aprinse și dansau cu ele, trecându-le pe sub picioare până când flăcările aproape se stingeau. Apoi, înconjurau casa și grădina, punând făclia la loc. Acest obicei era legat de lumina soarelui, despre care se credea că va proteja casa și recoltele.

Un alt obicei din Oltenia este Alaiul Drăgaicei sau Dansul Drăgaicei, un dans efectuat de câteva fete din sat. Una dintre ele, numită Drăgaica, era îmbrăcată ca o mireasă, cu spice de grâu în păr.

Celelalte fete, îmbrăcate tot în alb, purtau un voal pe cap, decorat cu flori de sânziene. Ele mergeau prin sat, oprindu-se la răscruce de drumuri pentru a dansa, dorindu-le astfel oamenilor sănătate și bucurie.

Această zi mai este cunoscută și ca ziua când amuțește cucul, conform unei superstiții care spune că această pasăre cântă de la Bunavestire până la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Oprirea cântatului cucului înainte de această dată era considerată un semn că anul va fi secetos.