Durerile mari de spate si de articulatii pot avea drept cauza deficienta simpla a unei vitamine
Vitaminele sunt considerate nutrienti esentiali pentru organism. Vitamina D este una dintre cele patru vitamine solubile in grasimi (A, D, E si K), fiind una dintre vitaminele esentiale de care corpul nostru are nevoie. Cunoscuta sub numele de „vitamina soarelui”, vitamina D este produsa de organism ca raspuns la pielea expusa la lumina soarelui.
Principalele semne si simptome ale deficitului de vitamina D sunt:
dureri de spate si dureri osoase;
slabiciune musculara;
oboseala;
varsaturi;
caderea parului.
Se intampla, de asemenea, in mod natural in cateva alimente – inclusiv peste, uleiuri din ficat de peste si galbenusuri de ou, dar si in produse lactate si cereale fortificate. Exista doua forme de vitamina D: D2 si D3. Vitamina D2, cunoscuta si ca ergocalciferol, provine din alimente fortificate, alimente vegetale si suplimente.
Vitamina D3, cunoscuta si sub denumirea de colecalciferol, provine din alimente fortificate, alimente de origine animala, suplimente si poate fi facuta intern cand pielea este expusa la radiatiile ultraviolete (UV). Vitamina D este esentiala pentru oasele puternice, deoarece ajuta organismul sa utilizeze calciu din dieta.
In mod traditional, carenta (deficitul) de vitamina D a fost asociat cu rahitism, o boala in care tesutul osos nu mineralizeaza in mod corespunzator, ducand la oase moi si deformari scheletice. Dar din ce in ce mai mult, cercetarea releva importanta vitaminei D in protejarea impotriva unei serii de probleme de sanatate, cum ar fi osteoporoza, anumite tipuri de cancer, boli cardiovasculare, boli autoimune, infectii, boli inflamatorii intestinale, tulburari psihologice si tulburari cognitive.
Cauzele deficitului de vitamina D
Nu consumati nivelele recomandate de vitamina D in timp. Acest lucru este posibil daca urmati o dieta vegetariana stricta, deoarece majoritatea surselor naturale provin din alimente de origine animala
Nu va expuneti destul la lumina soarelui. Deoarece organismul produce vitamina D cand pielea este expusa la lumina soarelui, este posibil sa aveti un risc de deficienta daca stati mai mult in casa, locuiti in zone cu temperaturi scazute, purtati haine lungi sau aveti o ocupatie care impiedica expunerea la soare
Aveti o piele intunecata. Melanina pigmentara reduce capacitatea pielii de a face vitamina D ca raspuns la expunerea la soare. Unele studii arata ca adultii mai in varsta cu piele intunecata prezinta un risc ridicat de deficit de vitamina D.
Probleme cu rinichii. Pe masura ce imbatraniti, rinichii sunt mai putin capabili sa transforme vitamina D in forma sa activa, crescand astfel riscul de deficit de vitamina D
Tractul digestiv nu poate absorbi in mod adecvat vitamina D. Anumite probleme medicale, inclusiv boala Crohn, fibroza chistica si boala celiaca, va pot afecta capacitatea intestinului de a absorbi vitamina D din alimentele pe care le consumati.
Obezitatea. Vitamina D este extrasa din sange de celulele grase, modificand eliberarea in circulatie. Persoanele cu un indice de masa corporala de 30 sau mai mult au adesea niveluri scazute ale vitaminei D din sange.
Factori de risc pentru carenta de vitamina D
Urmatorii factori va pot creste riscul de a suferi de deficienta de vitamina D:
Varsta
Greutatea si mobilitatea – persoanele obeze au un risc crescut de deficit de vitamina D
Alergia la lapte
Dieta vegana stricta
Laptele matern, care contina o cantitate mica de vitamina D
Anumite afectiuni: fibroza chistica, boala cronica renala sau boli inflamatorii intestinale
Vitaminele reprezintă elemente esențiale pentru organismul nostru, iar vitamina D face parte din cele patru vitamine solubile în grăsime (A, D, E și K). Această vitamină, adesea denumită “vitamina soarelui”, este produsă de organism în urma expunerii pielii la lumina solară.
Semnele și simptomele principale ale lipsei de vitamina D:
dureri de spate și osoase, slăbiciune musculară, oboseală, vărsături și căderea părului.
Această vitamină se găsește în mod natural în alimente precum: pește, uleiuri din ficat de pește, galbenusuri de ou, produse lactate și cereale fortificate.
Există două forme de vitamina D: D2 (ergocalciferol), provenită din alimente fortificate, plante și suplimente, și D3 (colecalciferol), găsită în alimente de origine animală, suplimente și produsă intern atunci când pielea este expusă la radiațiile ultraviolete (UV).
Vitamina D este crucială pentru sănătatea oaselor, ajutând organismul să asimileze calciul din dietă.
În trecut, deficiența de vitamina D era asociată cu rahitism, o afecțiune în care țesutul osos nu se mineralizează corespunzător, duce la oase moi și deformări scheletice.
Cu toate acestea, cercetările actuale arată că vitamina D joacă un rol important în protecția împotriva unor probleme de sănătate variate, inclusiv osteoporoză, anumite tipuri de cancer, boli cardiovasculare, boli autoimune, infecții, afecțiuni inflamatorii intestinale și tulburări cognitive.
Cauzele deficienței de vitamina D includ consumul insuficient din dietă, în special în cazul dietelor vegetariene strict, care excluz sursele animale.
De asemenea, o expunere insuficientă la soare poate contribui la deficiență, ceea ce se întâmplă atunci când stăm mai mult în interior, locuim în zone cu puțin soare, purtăm haine care acoperă mult corpul sau avem locuri de muncă care ne limitează expunerea la lumină solară.
De asemenea, pielea cu pigmentare mai închisă poate avea un risc mai mare de deficiență de vitamina D din cauza melaninei care reduce producția de vitamina D în răspuns la soare.
Problemele renale pot afecta conversia vitaminei D în forma sa activă, iar afecțiuni digestive cum ar fi boala Crohn, fibroza chistică și boala celiacă pot limita absorbția vitaminei D din alimente.
Obezitatea poate, de asemenea, contribui la niveluri scăzute de vitamina D, deoarece aceasta se stochează în celulele grase și poate fi eliberată mai puțin eficient în sânge.
Factorii de risc inclusi sunt:
vârsta,
greutatea și mobilitatea,
alergia la lapte,
dieta vegană strictă,
alăptarea, și afecțiuni medicale precum fibroza chistică,
insuficiența renală cronică și bolile inflamatorii intestinale