Cutremurul din noaptea 18 noiembrie 2026 , al șaselea seism ca intensitate după 1977. Top 10 cutremure care au zguduit România
Cutremurul produs în noaptea de marți spre miercuri, 18 noiembrie 2026, a intrat în clasamentul celor mai puternice seisme înregistrate în România după dezastrul din 4 martie 1977. Cu o magnitudine de 5,7 Mw, în primele estimări oficiale, seismul s-ar situa pe locul al șaselea, după un cutremur produs în anul 1985. În ultimii 49 de ani, România a trecut prin mai multe episoade seismice importante, inclusiv trei cutremure cu magnitudini de peste 6.
Mișcarea seismică produsă în jurul orei 02:48 a readus în atenție riscul seismic al României și istoria cutremurelor puternice care au afectat țara în ultimele decenii.
Cele mai puternice 10 cutremure din România după 1977
Potrivit datelor istorice din catalogul seismic ROMPLUS al INFP, următoarele seisme se numără printre cele mai puternice produse pe teritoriul României după 4 martie 1977.
Clasamentul este realizat după magnitudinea-moment (Mw), pentru a permite compararea evenimentelor pe aceeași scară.
Cutremurul din 18 noiembrie 2026 este inclus exclusiv în ipoteza confirmării magnitudinii de 5,7 Mw.
Notă:Locul al zecelea este împărțit și cu alte cutremure de 5,5 Mw: 2 decembrie 1991, 14 mai 2005, 24 septembrie 2016 și 28 octombrie 2018. Datele sunt exprimate în ora locală a României.

Cutremurul din 1986, cel mai puternic după dezastrul din 1977
Cel mai puternic cutremur produs în România după 1977 a avut loc în noaptea de 30 spre 31 august 1986, la ora locală 00:28.
Seismul a avut magnitudinea de 7,1 Mw și s-a produs în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 131 de kilometri.
Cutremurul a fost resimțit pe o suprafață foarte mare, inclusiv în București și în alte orașe importante ale țării, dar și în statele vecine. A provocat victime și pagube materiale, fără să atingă însă nivelul distrugerilor din martie 1977.
Anul 1990, două cutremure puternice în mai puțin de 24 de ore
Un alt moment important în istoria seismică a României a avut loc în zilele de 30 și 31 mai 1990.
Primul cutremur, produs pe 30 mai, la ora 13:40, a avut magnitudinea de 6,9 Mw. A fost urmat, în dimineața zilei de 31 mai, de un al doilea seism puternic, cu magnitudinea de 6,4 Mw.
Cele două cutremure au provocat victime, răniți și pagube materiale în mai multe localități. Ele rămân cele mai puternice seisme înregistrate în România după anul 1986.
Cutremurul din 2004, ultimul seism vrâncean de cel puțin 6 Mw
Pe 27 octombrie 2004, zona Vrancea a fost zguduită de un cutremur cu magnitudinea de 6,0 Mw.
Seismul s-a produs la o adâncime de aproximativ 105 kilometri și a fost resimțit în București și în numeroase alte localități.
Deși a provocat îngrijorare, cutremurul nu a produs distrugeri comparabile cu cele din 1977, 1986 sau 1990.
Alte cutremure importante: 1985, 1991, 2016 și 2018
În august 1985, un cutremur cu magnitudinea de 5,8 Mw a avut loc în zona Vrancea. Acesta reprezintă reperul istoric cu care ar fi la egalitate seismul din 18 noiembrie 2026, în ipoteza confirmării aceleiași magnitudini.
Anul 1991 a adus mai multe cutremure importante în vestul și sud-vestul țării. Cele din 12 și 18 iulie, ambele de 5,6 Mw potrivit catalogului ROMPLUS, au provocat pagube în apropierea epicentrelor. Spre deosebire de cutremurele vrâncene de mare adâncime, aceste seisme superficiale au produs efecte locale puternice.
În 2016, zona Vrancea a înregistrat două cutremure semnificative, în septembrie și decembrie. Cel din decembrie a avut magnitudinea-moment de 5,6, conform datelor istorice INFP.
Pe 28 octombrie 2018, un alt seism vrâncean a fost resimțit în București și în mai multe regiuni ale țării. Magnitudinea locală anunțată atunci a fost de 5,8, în timp ce valoarea Mw din catalogul ROMPLUS este de 5,5.
Cutremurele din Gorj, din 2023, au arătat că pericolul nu vine doar din Vrancea
În februarie 2023, România a trecut printr-o nouă perioadă de activitate seismică intensă, de această dată în Oltenia.
Pe 13 februarie a avut loc un cutremur cu magnitudinea locală de 5,2, urmat, pe 14 februarie, de un seism de 5,7 ML.
Cutremurele au produs avarii la clădiri, desprinderi de elemente de construcție și numeroase intervenții ale autorităților.
Potrivit INFP, seismul principal din 14 februarie a avut magnitudinea-moment de 5,4 Mw, ceea ce explică de ce nu apare printre primele zece evenimente în clasamentul realizat pe această scară.
Dezastrul din 4 martie 1977 rămâne, cu toate acesteea, reperul tragic al României.