Grindeanu a anunțat primele două județe care vor să se unească, fără să mai aștepte proiectul Guvernului
România se pregătește pentru o reformă administrativă majoră, iar Partidul Social Democrat este gata să își asume acest demers complicat. În viziunea lui Sorin Grindeanu, actuala hartă a țării mai mult încurcă comunitățile decât le ajută să se dezvolte. Liderul social-democrat a reamintit că sistemul actual este complet depășit de realitate.
Sorin Grindeanu a explicat că le-a cerut colegilor săi „să vedem cum ar arăta în momentul de față noua hartă a României, de la 41 de județe la 15 regiuni.”
Președinții a două Consilii Județene din sudul României au discutat deja despre posibilitatea unirii și i-au transmis liderului PSD, Sorin Grindeanu, că nu mai așteaptă o decizie la nivel național.
Liderul PSD a dezvăluit că a fost sunat de Marian Pavel, președintele CJ Ialomița, și de Vasile Iliuță, președintele CJ Călărași. Cei doi ar fi discutat între ei despre posibilitatea unirii celor două județe.
„Astăzi (n.r: 11 noiembrie) am fost sunat de doi președinți de CJ din sudul țării, de la Ialomița, Marian Pavel, și Călărași, Vasile Iliuță, care mi-au spus că ei doi au vorbit și nu mai stau după ce facem noi și vor să se unească. Sunt două județe mici, de 200 și ceva de mii de locuitori, care nu fac față la ce se întâmplă acum”, a declarat Sorin Grindeanu, la Antena 3.
Discuția vine în contextul proiectului de reorganizare administrativ-teritorială prezentat de europarlamentarul PSD Dragoș Benea, care propune redesenarea actualei hărți a României și reducerea numărului de județe. Grindeanu a ținut însă să precizeze că propunerea lui Benea nu a fost discutată oficial în partid.
„Știu că această hartă a făcut știri în aceste zile, dar, cu riscul de a vă dezamăgi, nu am avut această discuție în partid”, a afirmat președintele PSD.
Grindeanu a explicat că reorganizarea administrativ-teritorială nu a fost încă dezbătută oficial în PSD, iar harta prezentată de europarlamentarul Dragoș Benea nu reprezintă o decizie a partidului. „A fost o propunere făcută de Benea să discutăm despre o reorganizare asemănătoare curților de apel. De aici, probabil, s-a dezvoltat această hartă”, a precizat liderul social-democrat.
Reforma administrației, după 60 de ani
Sorin Grindeanu consideră că România are nevoie de o reorganizare administrativă, în condițiile în care numeroase comune nu mai dispun de resursele necesare pentru a se susține și pentru a atrage fonduri europene.
PSD își asumă reforma, chiar dacă pierde electoral
Președintele PSD a afirmat că partidul este pregătit să susțină reorganizarea administrativă, chiar dacă aceasta ar putea avea consecințe electorale, având în vedere numărul mare de aleși locali social-democrați.
„PSD, cu toate riscurile, își asumă această reformă, chiar dacă va avea de pierdut electoral. Asta înseamnă reformă, nu doar să dai din gură, așa cum au făcut alții”, a declarat Grindeanu.
26 de județe ar putea dispărea din România
Modelul luat în calcul este cel al Curților de Apel, însă numărul final al unităților administrative nu a fost stabilit. Scenariul a fost prezentat de vicepreședintele PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma administrativ-teritorială. Acesta a explicat că reorganizarea nu se va limita la comasarea comunelor, ci va viza și actualele județe.
Dacă ar fi aplicată după modelul celor 15 Curți de Apel din România, reforma ar presupune comasarea mai multor județe cu cele în care se află actualele centre ale instanțelor. Astfel, 26 de județe ar putea dispărea ca unități administrative distincte, iar actualele granițe teritoriale ar fi redesenate.
Printre județele care și-ar putea păstra statutul de centre administrative regionale se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași și Suceava, alături de Cluj, Brașov, Argeș și București, în funcție de configurația finală a reformei, potrivit Antena3. În schimb, Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț s-ar putea regăsi în structuri administrative mai mari, alături de județele învecinate.