Ministrul Muncii, Florin Manole, anunță indexarea pensiilor militare. Ar putea crește mai mult decât cele civile…

Ministrul Muncii, Florin Manole, anunță indexarea pensiilor militare

Ar putea crește mai mult decât cele civile: „Calculele vor trebui făcute după rectificarea bugetară”

Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat că Guvernul nu intenționează să majoreze din nou vârsta de pensionare pentru personalul militar, în condițiile în care legislația adoptată în 2023 prevede deja creșterea graduală a acesteia până la 65 de ani. În schimb, oficialul a anunțat că autoritățile analizează posibilitatea unei indexări diferențiate a pensiilor militare, care ar putea beneficia de un procent de majorare superior celui aplicat pensiilor din sistemul public.

Florin Manole a explicat că pensiile militare trebuie analizate separat de cele civile, având în vedere particularitățile celor două sisteme și faptul că numeroși foști angajați ai structurilor de apărare și ordine publică beneficiază de venituri relativ reduse. Ministrul a precizat că o eventuală indexare va depinde de situația bugetară și de discuțiile cu Ministerul Finanțelor și cu premierul Luca Niculescu, fără să avanseze deocamdată un procent concret.

„Sunt foarte mulți, sunt zeci de mii de pensionari militari care au pensii sub 3.000 de lei, sub 4.000 de lei, adică departe de ceea ce societatea ar putea să perceapă ca fiind un exces”, a declarat Florin Manole.

Pensiile militare ar putea beneficia de o indexare mai mare decât cele civile

Ministrul Muncii consideră că perioada îndelungată în care pensiile militare nu au fost actualizate justifică analizarea unui mecanism distinct de indexare. Acesta ar putea permite aplicarea unui procent de majorare mai ridicat decât în cazul pensiilor civile, pentru a reduce diferențele acumulate în timp.

Totuși, oficialul a subliniat că o asemenea măsură trebuie fundamentată pe resursele financiare disponibile, întrucât orice creștere a cheltuielilor cu pensiile ar avea consecințe asupra deficitului bugetar.

Potrivit unei simulări informale realizate la Ministerul Muncii, indexarea pensiilor civile și militare ar putea genera cheltuieli suplimentare de maximum 9,6 miliarde de lei.

„Calculele vor trebui făcute după rectificarea bugetară”, a declarat Manole, insistând asupra necesității respectării obligațiilor legale și a constrângerilor bugetare.

O altă problemă rămasă nerezolvată privește diferențele dintre pensiile militarilor retrași din activitate în perioade diferite. Aceste discrepanțe sunt influențate inclusiv de imposibilitatea actualizării pensiilor în raport cu veniturile personalului aflat încă în activitate.

În martie 2025, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea care permitea recalcularea pensiilor militare în funcție de solda sau salariul corespunzător gradului și funcției. Hotărârea a împiedicat aplicarea mecanismului respectiv, iar diferențele dintre beneficiari au continuat să reprezinte o problemă pentru sistemul de pensii militare.

Florin Manole exclude o nouă majorare a vârstei de pensionare

În ceea ce privește condițiile de retragere din activitate, ministrul Muncii a respins posibilitatea inițierii unui nou proiect legislativ care să prevadă creșterea vârstei de pensionare pentru militari.

„Nu există niciun proiect de creștere a vârstei de pensionare și nu va exista niciun proiect de creștere a vârstei de pensionare în acest domeniu”, a afirmat Florin Manole.

Potrivit ministrului, jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență referitor la reforma pensiilor militare a fost deja îndeplinit prin modificările legislative adoptate în 2023.

Legea nr. 282/2023 prevede creșterea etapizată a vârstei standard de pensionare până la 65 de ani, prag care urmează să fie atins în 2035. Actul normativ menține însă posibilitatea reducerii vârstei de pensionare pentru anumite categorii de personal, în funcție de condițiile de muncă și de activitatea desfășurată.

Astfel, atingerea vârstei standard de 65 de ani nu presupune automat că toți militarii vor fi obligați să rămână în activitate până la această vârstă.

Guvernul Bolojan propusese noi modificări ale sistemului de pensionare

Subiectul pensionării personalului militar și al angajaților din structurile de ordine publică a provocat controverse în martie 2026, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a inițiat demersuri pentru modificarea legislației aplicabile personalului din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale și alte instituții de siguranță națională.

Propunerile vizau atât majorarea vârstei de pensionare, cât și modificarea formulei de calcul al pensiilor, în condițiile în care fostul premier considera că anumite categorii de angajați se retrăgeau prea devreme din activitate și beneficiau de pensii apropiate de ultimele salarii.

„Consider că pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă care înseamnă 50-51-52 de ani, atunci când un om este în deplinătatea facultăților fizice și intelectuale, acolo unde pensia este cât ultimul salariu, trebuie corectate lucrurile”, declara atunci Ilie Bolojan.

Inițiativa a provocat proteste ale sindicatelor din Poliție, care au contestat necesitatea unor noi modificări legislative.

Reprezentanții sindicali au argumentat că reforma adoptată în 2023 stabilește deja creșterea progresivă a vârstei de pensionare și că introducerea unor măsuri suplimentare ar afecta personalul din structurile de apărare și ordine publică.