Eugen Tomac, acuzat că a ”topit” 1,7 milioane lei pe statui, cărți în rusă și manuale bisericești când lucra pentru guvern. Prejudiciul s-a prescris

Statul român încearcă fără succes să recupereze peste 1,7 milioane de lei de la Eugen Tomac, sumă considerată prejudiciu produs în perioada în care acesta se afla la conducerea unui departament guvernamental.

Eugen Tomac este acuzat că a generat un prejudiciu de 1.708.499,09 lei în dauna statului român în perioada în care ocupa funcția de secretar de stat și coordona Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Valoarea rezultă dintr-un raport al Curții de Conturi întocmit în 2012, ale cărui concluzii au fost confirmate definitiv de instanță în anul 2018. Cu toate acestea, posibilitatea recuperării banilor este foarte redusă, deoarece demersul judiciar împotriva lui Tomac a fost inițiat după expirarea termenelor legale.

Șanse extrem de reduse pentru statul român de a recupera prejudiciul imputat lui Eugen Tomac

Statul riscă să piardă definitiv peste 1,7 milioane de lei, echivalentul actual a aproximativ 325.000 de euro, întrucât a declanșat prea târziu procedurile judiciare împotriva fostului secretar de stat considerat responsabil pentru prejudiciu, Eugen Tomac. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a pierdut procesul atât în prima instanță, cât și în apel. Numele politicianului a fost menționat recent inclusiv în contextul unei posibile desemnări pentru funcția de premier. Ultima hotărâre a Curții de Apel București a fost pronunțată la 19 mai 2026, însă instituția mai poate formula recurs.

Cum au fost cheltuiți banii în perioada conducerii lui Eugen Tomac

În anul 2012, când Eugen Tomac ocupa funcția de secretar de stat și conducea Departamentul pentru Românii de Pretutindeni prin decizia premierului de atunci, Emil Boc, Curtea de Conturi a efectuat un audit extern și a identificat mai multe plăți considerate nelegale efectuate de instituție. Printre acestea au fost menționate:

Plăți neconforme realizate în anul 2011 reprezentând avansul pentru proiectul „Realizarea a două busturi ale Mareșalului Alexandru Averescu” (sumă ce urma să fie determinată)

Achitarea nelegală a unor cheltuieli reprezentând premii acordate membrilor comunităților românești din afara țării (448.200 lei)

Contractarea și plata nelegală a unor cheltuieli în valoare de 792.000 lei pentru finanțări nerambursabile

Dispunerea și plata nelegală a unor cheltuieli de 119.636 lei în cadrul proiectului „Manuale de religie pentru copiii români din comunitățile bisericești din diaspora” desfășurat în 2011

Determinarea valorii prejudiciului generat prin lichidarea, ordonanțarea și plata nelegală a unor cheltuieli de 139.688,2 lei în cadrul proiectului „Cărți de formare și educație religioasă pentru copiii români din comunitățile bisericești din diaspora” din anul 2011

Achitarea nelegală a unor cheltuieli de 19.646 lei pentru 500 de exemplare ale volumului în limba rusă „De la Perestroika la Independență – Republica Moldova”

Pentru fiecare dintre abaterile identificate, Curtea de Conturi a dispus stabilirea exactă a prejudiciului, recuperarea sumelor și virarea lor la bugetul statului. Măsurile au fost însă contestate în instanță de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, iar litigiul s-a încheiat abia șase ani mai târziu, în 2018, când Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat legalitatea constatărilor.

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a acționat împotriva lui Eugen Tomac abia după 11 ani

Ulterior, conform obligațiilor legale, în cadrul instituției a fost constituită o comisie însărcinată cu stabilirea exactă a prejudiciilor estimate de Curtea de Conturi și identificarea modalităților de recuperare a acestora. În urma verificărilor, valoarea prejudiciului a fost stabilită inițial la 1,57 milioane de lei, ajungând ulterior la 1,7 milioane de lei, la care s-au adăugat dobânzi și penalități calculate potrivit legislației.

Abia în anul 2023, la 11 ani de la raportul inițial al Curții de Conturi, comisia a concluzionat că „responsabil pentru producerea prejudiciului este Tomac Eugen, care deținea la acel moment funcția de ordonator terțiar de credite în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni”.

Tot în 2023, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a deschis proces împotriva lui Eugen Tomac. În acțiunea depusă la Tribunalul București, reprezentanții instituției au susținut că acesta ar fi trebuit să inițieze măsuri pentru recuperarea prejudiciului simultan cu contestarea raportului Curții de Conturi.

Tomac nu ar fi inițiat măsuri de recuperare a prejudiciului în perioada în care conducea instituția

„Ordonatorul terțiar de credite, respectiv secretarul de stat, răspunde pentru modul de utilizare a fondurilor alocate, potrivit prevederilor art. 6 alin. 2 din H.G. nr. 27/2010, cu modificările ulterioare, actul normativ în baza căruia funcționa Departamentul la momentul respectiv.

Acesta a aprobat acordarea unor finanțări în proiectele menționate cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile la acea dată, aspect reținut și de instanțele de judecată.

De asemenea, consideră că Tomac Eugen, în calitatea sa de ordonator terțiar al fostului Departament pentru Românii de Pretutindeni, este responsabil atât pentru producerea prejudiciului aferent măsurilor respective, cât și pentru faptul că nu a inițiat procedurile necesare recuperării sumelor stabilite de Curtea de Conturi”, se precizează în acțiunea introdusă în instanță.

Problema principală este că între momentul presupuselor fapte și data introducerii acțiunii în instanță trecuseră aproape 15 ani, în timp ce termenul de prescripție aplicabil într-o asemenea situație este de doar trei ani.

O luptă aproape pierdută pentru stat: prejudiciul este prescris

„Prin urmare, raportat la dispozițiile Deciziei RIL nr. 19/2019, având în vedere data săvârșirii pretinselor fapte ilicite (2010–2011), precum și data expedierii cererii de chemare în judecată (13.11.2023 – f. 162 vol. IV), Tribunalul constată că acțiunea a fost formulată cu depășirea termenului general de prescripție a dreptului material la acțiune, respectiv trei ani de la data faptelor”, au reținut judecătorii care au soluționat cauza în primă instanță.

În motivarea hotărârii, magistrații au arătat că, indiferent de modul de calcul al termenelor, instituția aflată în subordinea Guvernului a întârziat nejustificat de mult demersurile pentru recuperarea prejudiciului. Concret, între data la care contestația a fost respinsă definitiv, 19 octombrie 2018, și data introducerii acțiunii împotriva lui Eugen Tomac, 13 noiembrie 2023, au trecut peste cinci ani.

În aceste condiții, Tribunalul București a respins ca prescrisă cererea formulată de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni împotriva lui Eugen Tomac. Hotărârea pronunțată în februarie 2025 a fost menținută și de Curtea de Apel în mai 2026, însă nici această soluție nu este definitivă. Statul român mai poate declara recurs, însă șansele de a obține o schimbare a verdictului sunt considerate foarte reduse.