Noua grilă de salarii a bugetarilor. Cât vor câștiga profesorii, medicii, militarii și parlamentarii de la 1 ianuarie.

Executivul a prezentat oficial o versiune nouă a proiectului privind salarizarea din sectorul public. În forma actualizată, documentul stabilește modul în care ar putea fi determinate veniturile angajaților din instituțiile statului.

Trebuie menționat că această variantă a proiectului vine cu o schimbare importantă față de formele apărute anterior în spațiul public. Mai exact, salariile ar urma să fie calculate pornind de la o nouă valoare de referință de 4.100 de lei, după ce inițial fusese luată în calcul suma de 4.325 de lei.

Sunt prezentate și câteva exemple privind veniturile pe care le-ar putea încasa persoane aflate în cele mai importante funcții ale statului, dar și angajați din domenii precum administrația locală, educația, armata ori sistemul judiciar. Formula de calcul propusă este una simplă: fiecare coeficient se înmulțește cu salariul minim brut de 4.100 de lei.

Prin urmare, comparativ cu variantele precedente ale proiectului, diferențele pot deveni considerabile pe măsură ce coeficientul salarial este mai mare.

În partea superioară a grilei salariale se află demnitarii din instituțiile centrale. Președintele României are prevăzut un coeficient de 8,00, ceea ce ar însemna un salariu brut de aproximativ 32.800 de lei. Prim-ministrul și conducerea Parlamentului au coeficienți de 7,50, adică venituri brute de 30.750 de lei. Miniștrii și liderii grupurilor parlamentare ar avea coeficienți între 6,50 și 6,60, echivalentul unor salarii brute cuprinse între 26.650 și 27.060 de lei.

În administrația locală, primarul general al Capitalei ar avea un coeficient de 6,50, ceea ce se traduce printr-un salariu de 26.650 de lei. Primarii marilor municipii și președinții consiliilor județene ar ajunge la un coeficient de 6,00, adică 24.600 de lei brut. La celălalt capăt al grilei se află viceprimarii localităților mici, care ar avea coeficient 3,50 și venituri de aproximativ 14.350 de lei brut.

Diferențe importante apar și în sistemul de justiție. Judecătorii de la Înalta Curte și procurorii DNA, DIICOT sau PICCJ pot ajunge la un coeficient de 5,39, adică 22.099 lei, după mai bine de două decenii de activitate. La curțile de apel, coeficienții urcă până la 5,26, ceea ce înseamnă 21.566 lei, iar la tribunale până la 5,10, adică 20.910 lei. Un judecător aflat la început de carieră într-o judecătorie ar porni de la coeficientul 3,52, respectiv 14.432 lei.

Ce salarii ar putea încasa medicii și profesorii de la 1 ianuarie

Și în sistemul universitar se mențin salarii ridicate pentru funcțiile de conducere. Rectorii ar avea coeficienți între 5,23, echivalentul a 21.443 lei, și 5,50, adică 22.550 lei. Prorectorii ar fi remunerați pe baza unor coeficienți între 5,07 și 5,34, ceea ce înseamnă venituri între 20.787 și 21.894 lei. Decanii și directorii administrativi generali ai universităților ar ajunge la coeficientul 5,23, respectiv 21.443 lei brut.

În cazul profesorilor universitari, veniturile cresc odată cu experiența acumulată. Un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime ar avea coeficientul 4,00 și un salariu de 16.400 lei, în timp ce un cadru didactic cu experiență între 5 și 10 ani ar avea coeficient 2,40, adică 9.840 lei. Conferențiarii universitari ar fi încadrați între coeficienții 2,13 și 3,08, ceea ce înseamnă salarii între 8.733 și 12.628 lei, iar asistenții universitari între 1,84 și 2,16, adică între 7.544 și 8.856 lei.

În învățământul preuniversitar, profesorii, învățătorii și educatorii cu gradul didactic I și peste 25 de ani de experiență ar avea un coeficient de 2,35, ceea ce înseamnă 9.635 lei brut. Un debutant cu studii superioare ar porni de la coeficientul 1,84, adică 7.544 lei. Astfel, diferența de venit dintre un profesor debutant și unul cu gradul I ar depăși 2.000 de lei brut pe lună.

În sectorul sanitar, medicii primari și medicii dentiști primari ar ajunge la coeficientul 4,00, echivalentul unui salariu de 16.400 lei. Medicii specialiști ar avea coeficient 3,20 și venituri de 13.120 lei. Medicii rezidenți ar începe de la coeficientul 1,92, adică 7.872 lei în primul an, urmând să ajungă la 2,56 și 10.496 lei în ultimii ani de rezidențiat. Pentru funcția de medic sau medic dentist, coeficientul prevăzut este 1,76, ceea ce înseamnă 7.216 lei.

Asistenții medicali și personalul auxiliar ar rămâne la niveluri salariale mai reduse. Personalul principal cu studii superioare ar putea ajunge la coeficientul 1,90, adică 7.790 lei. În schimb, debutanții ar avea coeficienți între 1,52 și 1,58, ceea ce s-ar traduce prin salarii brute cuprinse între 6.232 și 6.478 lei.

În cadrul Armatei și al structurilor de ordine publică, șeful Statului Major General sau funcțiile similare de rang înalt ar avea coeficientul 5,00, ceea ce înseamnă 20.500 lei brut. Generalii și chestorii ar fi încadrați între coeficienții 4,10 și 4,67, adică salarii între 16.810 și 19.147 lei. Pentru colonei și comisari-șefi, coeficienții pot ajunge până la 3,59, respectiv 14.719 lei. La baza ierarhiei se află soldatul, cu un coeficient de 1,14 și un salariu brut de aproximativ 4.674 lei.

În ceea ce privește personalul clerical, salariile se mențin printre cele mai reduse din sectorul bugetar. Preoții cu studii superioare și gradul I ar avea un coeficient de 1,60, ceea ce înseamnă 6.560 lei. Debutanții cu studii medii ar fi încadrați la coeficientul 1,42 și ar primi aproximativ 5.822 lei brut.