VIDEO Șefa CCR, Simina Tănăsescu, explică cele 3 motive ale anulării alegerilor prezidențiale din 2024

428

Simina Tănăsescu, președinta Curtea Constituțională a României, a explicat într-un interviu motivele care au determinat instituția pe care o conduce să invalideze alegerile prezidențiale din 2024.

Șefa CCR afirmă că decizia s-a bazat pe încălcări serioase ale Constituției, iar trei argumente principale au stat la baza acestei hotărâri.

Trei motive esențiale invocate de CCR

Conform președintei Curții Constituționale, anularea scrutinului nu a fost una întâmplătoare, ci întemeiată pe trei abateri majore.

Referitor la modul în care s-a desfășurat deliberarea privind anularea alegerilor, aceasta a avut loc „în mod obișnuit” la Curtea Constituțională: „A fost o hotărâre asumată, luată în liniște”.

Judecătorii au analizat, din documentele declasificate, informațiile legate de desfășurarea campaniei electorale, a mai precizat Simina Tănăsescu, menționând că ea nu a avut acces la toate acele detalii. De asemenea, a făcut referire la cheltuielile de campanie ale lui Călin Georgescu, fără a-l numi explicit, subliniind că aceste aspecte au fost luate în considerare în decizia finală.

Cele trei motive care au dus la anularea alegerilor prezidențiale din 2024

Simina Tănăsescu a arătat că decizia CCR de a invalida alegerile prezidențiale din 2024 – vizând întregul proces electoral, inclusiv campania – s-a bazat pe trei tipuri de încălcări: afectarea drepturilor electorale ale alegătorilor, limitarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea gravă a regulilor privind finanțarea campaniilor. Trebuie subliniat că, potrivit deciziei din decembrie 2024, aceste motive se suprapun și se influențează reciproc, generând ceea ce Curtea a numit un „efect convergent” care subminează principiile democratice.

În ceea ce privește afectarea drepturilor electorale ale alegătorilor, Curtea Constituțională a constatat că scrutinul prezidențial din 2024 a fost marcat de multiple nereguli care au compromis întregul proces electoral. Conform motivării, alegătorii au fost induși în eroare printr-o campanie intensă de promovare a unui candidat, desfășurată prin ocolirea legislației, ceea ce a afectat capacitatea cetățenilor de a decide în cunoștință de cauză.

Totodată, Curtea a invocat utilizarea netransparentă a tehnologiilor și a inteligenței artificiale, absența marcajelor legale pe materialele de campanie, favorizarea pe rețelele sociale și suspiciuni privind finanțarea, după ce un candidat a declarat cheltuieli zero, în contradicție cu amploarea promovării online. Instanța a concluzionat că aceste aspecte au afectat egalitatea de șanse între candidați și caracterul liber al votului, principiu esențial al democrației.

În ceea ce privește limitarea dreptului de a fi ales al candidaților, CCR a explicat că aceasta a fost strâns legată de dezechilibrul în șansele oferite competitorilor. Curtea a arătat că utilizarea manipulatoare a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale de către un singur candidat a creat un avantaj semnificativ față de ceilalți, iar expunerea disproporționată pe platformele sociale a redus vizibilitatea contracandidaților. Potrivit CCR, lipsa de transparență în utilizarea algoritmilor și a instrumentelor digitale a afectat corectitudinea și imparțialitatea procesului electoral.

De asemenea, Curtea a reținut că un candidat a desfășurat o campanie extinsă, în timp ce a raportat cheltuieli de „0 lei”, încălcând astfel principiul transparenței financiare și obținând un avantaj incorect față de ceilalți competitori care au respectat legea. În plus, favorizarea pe rețelele sociale a distorsionat competiția și a afectat accesul egal la electorat. În concluzie, CCR a considerat că aceste nereguli s-au răsfrânt asupra tuturor candidaților, iar procesul electoral nu a mai respectat garanțiile constituționale.

În ceea ce privește încălcarea regulilor de finanțare a campaniei, CCR a evidențiat lipsa de transparență și diferențele majore dintre realitatea din teren și raportările oficiale. Curtea a arătat că un candidat a declarat un buget de 0 lei la Autoritatea Electorală Permanentă, deși datele declasificate ale Ministerului Afacerilor Interne și ale Serviciului Român de Informații indicau o campanie amplă. CCR a subliniat că orice campanie implică costuri semnificative, iar discrepanța dintre activitatea reală, mai ales online, și lipsa cheltuielilor declarate sugerează existența unor finanțări nedeclarate.

De asemenea, Curtea a constatat lipsa transparenței în publicitatea online, unde nu au fost respectate obligațiile privind identificarea finanțatorilor și modul de promovare. Potrivit CCR, aceste abateri au generat suspiciuni serioase asupra corectitudinii alegerilor și au afectat egalitatea de șanse între candidați. Prin aceste mecanisme de finanțare ascunsă, instituția a concluzionat că întreg procesul electoral a fost compromis, ceea ce a dus la anularea alegerilor.