Ce se va întâmpla dacă Viktor Orban câștigă alegerile. Planul Uniunii Europene

În apropierea scrutinului din Ungaria, oficialii europeni analizează variante pentru a preveni blocajele generate de Viktor Orbán. Sunt luate în calcul atât modificări instituționale, cât și instrumente de presiune financiară și politică.

Alegerile legislative din Ungaria sunt programate pentru 12 aprilie și constituie principalul moment electoral al sezonului în Europa. Pe fondul scumpirilor și al unei economii care avansează lent, formațiunea Fidesz, condusă de actualul premier Viktor Orbán, se situează, conform majorității sondajelor, în urma principalului partid de opoziție, Tisza.

În eventualitatea unei noi victorii a lui Viktor Orbán, Uniunea Europeană nu pare dispusă la concesii față de Budapesta

Chiar dacă perspectivele electorale s-au îmbunătățit ușor în Ungaria, UE rămâne precaută din cauza tensiunilor legate de Rusia și sprijinul pentru Ucraina, țară față de care Viktor Orbán a adoptat o poziție ostilă, utilizată și în campanie. Publicația Politico Europe, citând zece diplomați de la Bruxelles, notează că UE pregătește mai multe scenarii de rezervă în cazul unei victorii a lui Orbán, pentru a limita capacitatea acestuia de a bloca deciziile europene.

Planul discutat la nivel european include cinci direcții, printre care modificarea sistemului de vot, extinderea înghețării fondurilor și chiar inițierea unor proceduri de excludere a statelor membre. Aceste instrumente ar putea fi aplicate și altor lideri considerați problematici pentru Uniune. Totuși, unele dintre măsuri întâmpină dificultăți juridice și ar putea afecta coeziunea generală a blocului comunitar.

Viktor Orbán este de mult timp perceput ca un factor perturbator în UE, însă veto-ul său recent asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei a fost văzut de numeroși oficiali drept depășirea unei limite. Președintele Consiliului European, António Costa, a criticat public poziția Ungariei, subliniind că niciun stat nu poate „șantaja” instituțiile europene și că astfel de acțiuni sunt inacceptabile. Un alt oficial a declarat anonim că, dacă Orbán va rămâne la putere, UE va reacționa ferm, fără compromisuri.

Prima opțiune analizată presupune schimbarea regulilor de vot și extinderea utilizării majorității calificate. În prezent, aceasta necesită sprijinul a 55% dintre statele membre, reprezentând cel puțin 65% din populația Uniunii. Planul ar include în acest mecanism domenii sensibile care acum cer unanimitate, precum politica externă sau bugetul multianual.

O altă variantă vizează înăsprirea sancțiunilor financiare, inclusiv înghețarea definitivă a fondurilor europene alocate Ungariei. Comisia Europeană propune reguli mai stricte în viitorul cadru bugetar, condiționând accesul la bani de respectarea statului de drept și permițând suspendarea directă a plăților în caz de abateri.

Încă o soluție ar fi activarea procedurilor legale pentru suspendarea dreptului de vot al Ungariei. Articolul 7 din tratatele UE permite sancționarea statelor care încalcă valorile fundamentale, însă necesită unanimitatea celorlalte 26 de țări. Un diplomat a sugerat că cel puțin un lider ar putea bloca această decizie, făcând referire la premierul slovac Robert Fico.

Excluderea Ungariei din UE ar putea avea efecte geopolitice majore, inclusiv apropierea de Moscova

Cea mai radicală opțiune discutată este inițierea procedurii de excludere a Ungariei din Uniune, un scenariu fără precedent până acum. Unii juriști au sugerat folosirea articolului 50, utilizat în cazul Brexitului, ca bază legală, însă numeroși oficiali se tem că o astfel de decizie ar împinge definitiv Ungaria spre Rusia, cu riscuri serioase pentru securitatea europeană.

Cele mai recente sondaje îl indică pe liderul Tisza, Péter Magyar (44 de ani), cu un avans de 9 procente față de Orbán, însă oficialii europeni recomandă prudență în interpretarea acestor date. Indiferent de evoluția sondajelor, alegerile din Ungaria au devenit un test geopolitic complex: Donald Trump și-a declarat sprijinul pentru Orbán, în timp ce Rusia și UE se acuză reciproc de interferențe în procesul electoral.