Decizia SUA privind România care a îngrijorat țările europene. Pentagonul schimbă regulile

Decizia Pentagonului de a nu mai trimite un contingent în România, precum și renunțarea la publicarea unui raport important, amplifică temerile aliaților privind o posibilă schimbare imprevizibilă a strategiei militare americane.

Pentru prima dată după multe decenii, Departamentul Apărării al SUA nu are în plan să facă public Raportul Global Posture Review, un document esențial care orientează desfășurările militare la nivel global. Această hotărâre, ce rupe o tradiție îndelungată, provoacă neliniște în rândul partenerilor din NATO, în special al celor din Europa.

Administrația Trump este criticată pentru faptul că informează Congresul prea târziu în legătură cu acțiunile militare

De regulă publicat la începutul unui mandat prezidențial, raportul Pentagonului constituie baza planificării bugetului apărării și oferă o imagine asupra direcțiilor strategice ale Washingtonului. În acest context, instituția preferă acum consultări mai puțin formale, considerând că documentele strategice deja existente sunt suficiente.

Absența acestui raport a generat nemulțumiri nu doar în rândul NATO și al aliaților europeni, ci și în mediul politic american, de ambele părți. Senatorii implicați în domeniul apărării atrag atenția că lipsa documentului îngreunează elaborarea bugetului militar.

„Această situație nu ne ajută deloc activitatea”, afirmă republicanul Jim Banks, în timp ce democratul Jack Reed susține mai tranșant că decizia „arată că actuala administrație nu are o strategie clară”.

Congresmenii evidențiază și o problemă mai largă: administrația informează tot mai des despre acțiuni militare abia după ce acestea au avut loc, așa cum s-a întâmplat în cazul operațiunilor din Caraibe sau al atacurilor împotriva Iranului.

Hotărârea legată de România care a accentuat îngrijorările aliaților

În Europa, temerile sunt și mai pronunțate. Pentru statele NATO, raportul reprezenta un instrument esențial de planificare, mai ales în ceea ce privește prezența militară americană. „Pentru noi, predictibilitatea este esențială”, a declarat un oficial NATO pentru Politico. Lipsa unor poziții clare sporește tensiunile între guverne și planificatorii militari, care trebuie să ia în calcul mai multe scenarii.

Neliniștile aliaților europeni au fost amplificate și de decizia de a nu mai trimite în România brigada rotativă, deși aceasta era inclusă în planurile inițiale. Pentru mulți parteneri, acest lucru indică faptul că politica SUA poate suferi schimbări bruște, fără consultări prealabile, potrivit analizei Politico, care citează oficiali NATO și diplomați europeni.

Situația din Germania, unde se află cel mai mare contingent american din Europa, este de asemenea delicată. Berlinul acceptă o reducere graduală a prezenței SUA, dar insistă asupra unei coordonări strânse. Problema este că, potrivit unor diplomați NATO, consultările au încetat aproape complet după vizita ministrului Apărării Boris Pistorius la Washington, anul trecut.

Trump critică din nou NATO: „Statele membre nu au făcut absolut nimic”

Pentagonul își justifică decizia prin implementarea Strategiei Naționale de Apărare și prin reorientarea resurselor către emisfera vestică și competiția cu China. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, afirmă că viitoarele desfășurări vor fi dictate în principal de interesele de securitate ale SUA, chiar dacă alianțele rămân relevante.

Lipsa unui document oficial crește riscul unor decizii neașteptate, iar aliații se tem că ar putea fi surprinși de modificări rapide în poziționarea sau prioritățile trupelor americane. O anumită garanție rămâne legea bugetară americană, care împiedică reducerea efectivelor din Europa sub 76.000 pentru mai mult de 45 de zile, însă aceasta este doar o măsură temporară.

Democrații din Congres critică lipsa de transparență a administrației și dificultățile în exercitarea controlului asupra politicii de apărare. „Această administrație este atât de opacă încât supravegherea devine dificilă”, a declarat senatoarea Jeanne Shaheen. „Cetățenii au dreptul să știe care este strategia statului”, a adăugat ea.

Între timp, Donald Trump a lansat joi un nou atac dur la adresa aliaților NATO, acuzându-i că nu au sprijinit SUA în conflictul cu Iranul. „Statele membre NATO nu au făcut nimic pentru a ajuta în cazul Iranului, o țară nebună, acum slăbită militar. SUA nu au nevoie de NATO, dar nu vor uita acest moment important!”, a transmis președintele american.