Fostul prim-ministru Theodor Stolojan, fost președinte al PNL, a afirmat joi, în cadrul „Interviurilor Adevărul”, că România se confruntă cu dificultățile actuale din cauza unor politici iresponsabile adoptate în ultimii ani. Discuția a vizat subiecte precum bugetul pentru 2026, creșterea rapidă a prețurilor la carburanți din ultimele săptămâni, dar și eventuale recomandări pentru actualul premier, Ilie Bolojan.
„Cea mai mare problemă este refinanțarea datoriei publice, iar anul 2026 va fi unul de vârf din acest punct de vedere. Nu avem alternative, alte state își permit să o majoreze. Am trecut prin pandemie, apoi printr-o perioadă de revenire, iar acum suportăm consecințele deciziilor interne.
A apărut și situația din Iran, care aduce și mai multă incertitudine decât în timpul pandemiei.
Din acest motiv, Guvernului îi este extrem de dificil să adopte măsuri mai ferme, deși este necesară reducerea deficitului. Nu avem altă opțiune, mai ales că ne împrumutăm la cele mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană. Am reușit temporar să le reducem, însă acum nu mai este posibil din cauza unor factori externi pe care nu îi putem controla.
Din câte se pare, s-a ajuns la un acord privind bugetul. Este absurd. Pentru anul 2026 s-au estimat cheltuieli cu dobânzile de 60,8 miliarde lei, adică aproape 13 miliarde dolari. În 2024 plăteam 35 miliarde lei pentru dobânzi, în 2025 suma a crescut la 50 miliarde, iar acum ajunge la 60,8 miliarde lei”, a declarat Theodor Stolojan.
Reforma sistemului de salarizare, cea mai complicată provocare
Fostul premier a subliniat că România se află într-o poziție dificilă, deși dispune de resurse, iar implementarea unei legi unitare a salarizării va fi extrem de complicată.
„România a ajuns într-o situație delicată, deși are resurse importante, din cauza politicilor neinspirate din ultimii ani. Am majorat veniturile peste nivelul productivității muncii. Cea mai dificilă reformă este cea a salarizării, deoarece presupune stabilirea unor echilibre între diferite categorii profesionale: magistrați și profesori, militari și medici, polițiști și angajați din muzee. Nu este deloc ușor. Vă amintiți când în buget erau trecute 10 miliarde la reducerea evaziunii fiscale? Acum ne luptăm să obținem doar 1,7 miliarde lei?”, a explicat Stolojan.
„Eu nu pot să protejez întreaga populație, scăzând și punând în dificultate nu numai bugetul țării, punând în dificultate capacitatea României de a se finanța pe piețele internaționale la niște dobânzi rezonabile. Deci, aici mergem țintit pe câteva grupuri care, într-adevăr, sunt lovite în această perioadă.
Creșterea prețurilor la carburanți și soluțiile sugerate
Întrebat despre scumpirea motorinei, Stolojan a precizat că soluția nu constă în protejarea întregii populații, ci în sprijinirea celor vulnerabili și adaptarea economiei la noile condiții.
„Nu soluția este protecția generalizată, ci adaptarea economiei la noile prețuri ale energiei și combustibililor. Nu spun că nu trebuie ajutați cei vulnerabili, dar nu toată lumea. Am avut un șoc petrolier în 1972 și altul în 1978. Ceaușescu a mizat pe dezvoltarea procesării țițeiului, în timp ce țările vestice s-au orientat spre servicii și reducerea consumului de combustibil.
Astăzi, barilul de petrol este 111 dolari, față de 80 dolari înainte de război. După încheierea conflictului, este posibil să revină la 80 sau să rămână în jur de 100 dolari, devenind noul standard.
Avem printre cele mai ridicate prețuri la energie din Europa. Unde am greșit? Am permis instalarea de panouri fotovoltaice cu fonduri europene, dar fără a dezvolta și capacități de stocare. În acest an, reactorul 1 trebuia să intre în modernizare, dar se pare că lucrările se amână, ceea ce nu este un semn bun.
În plus, există și un proiect problematic: Romgaz a început în 2016 conversia centralei de la Iernut de pe cărbune pe gaze. În paralel, există exemplul pozitiv al centralei de la Brazi, începută în 2019 și finalizată în 2022, care produce deja energie. Așadar, avem atât exemple reușite, cât și eșecuri”, a detaliat fostul premier.
Critici privind sistemul de sprijin și inechitățile
Theodor Stolojan a atras atenția asupra lipsei unui mecanism eficient care să identifice corect persoanele ce necesită sprijin.
„Nu dispunem de un sistem integrat care să arate că o gospodărie declară venituri de 3.000 lei, dar în realitate are alte surse de 100.000 lei anual. De exemplu, există 82.000 de depozite bancare de peste 100.000 euro. Unii se plâng de scumpirea motorinei, dar dețin autoturisme de lux”, a afirmat Stolojan.
Relația dintre primari și premierul Ilie Bolojan
Fostul premier a comentat și tensiunile existente între primari și actualul șef al Guvernului.
„Domnul Bolojan nu poate fi influențat de declarațiile primarilor, deoarece are experiență directă în administrație și cunoaște foarte bine realitățile”.
De ce apar neînțelegeri între primari și domnul Bolojan? Pentru că premierul le-a explicat că, deși a majorat impozitele pe venituri și proprietăți, nu le va transfera și veniturile din impozitul pe venit, întrucât deja beneficiază de cele pe proprietate.
Bolojan le-a transmis că nu mai poate aloca aceleași resurse ca în trecut.
“Primarii sunt nemulțumiți deoarece fondurile europene sunt gestionate diferit față de cele din programul Anghel Saligny. În special pentru că, în cazul programului Anghel Saligny, nu existau aceleași condiționări, pe când accesarea fondurilor europene implică numeroase verificări și documente”, a spus Stolojan.
Reducerea accizelor, o măsură riscantă
Theodor Stolojan a avertizat că diminuarea accizelor la carburanți ar putea pune în pericol stabilitatea financiară a statului.
El a subliniat că autoritățile ar trebui să își concentreze eforturile pe sprijinirea persoanelor vulnerabile și pe reducerea deficitului bugetar, nu pe măsuri aplicate generalizat..În opinia sa, România ar fi avut mai multă flexibilitate dacă deficitul bugetar ar fi fost menținut la un nivel sustenabil, în jur de 3%.