Oana Țoiu, reclamată la DNA pentru abuz în serviciu. Avocatul Adrian Cuculis cere ridicarea imunității. Ce se întâmplă acum

O acuzație serioasă a fost formulată împotriva conducerii Ministerului Afacerilor Externe. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a fost reclamată la DNA pentru un posibil abuz în serviciu, într-un caz legat de felul în care ar fi fost gestionată repatrierea românilor aflați în Dubai după izbucnirea conflictelor armate din regiune. Sesizarea a fost depusă de avocatul Adrian Cuculis, care solicită și ridicarea imunității ministrului pentru ca ancheta să poată continua.

Plângere depusă la DNA împotriva ministrului de Externe

Avocatul Adrian Cuculis a anunțat că marți a înregistrat la DNA – Structura Centrală un denunț care o vizează pe ministra de Externe, Oana Țoiu. Reclamația se referă la modul în care ar fi fost gestionată situația cetățenilor români aflați în Dubai în momentul izbucnirii conflictelor armate din zonă.

Potrivit avocatului, plângerea privește modul în care ministrul „a dispus, coordonat și s-a implicat în gestionarea repatrierii românilor aflați în Dubai în contextul izbucnirii conflictelor armate care au provocat pierderi de vieți omenești și persoane rănite”.

În documentul înaintat procurorilor DNA, Cuculis afirmă că fapta care ar putea fi imputată ministrului ar fi cea de abuz în serviciu.

„În disonanta cu alte păreri, apreciez că în raport de modul de organizare al MAE și al responsabilităților și prerogativele conferite de către lege Min. de Externe, fapta de care se poate face vinovată doamna Țoiu este de abuz în serviciu în forma autoratului și nu instigare la abuz in serviciu, având în vedere că toată coordonarea se face vertical de la Ministru spre consulate, conform legii”, spune Cuculis

Solicitare de ridicare a imunității ministrului

Prin denunțul depus la Direcția Națională Anticorupție, avocatul a cerut totodată ridicarea imunității ministrului de Externe, considerând că această măsură este necesară pentru a putea clarifica modul în care a fost administrată situația.

Contextul conflictului din Dubai menționat în denunț

În argumentele prezentate în sesizare, Adrian Cuculis face trimitere la evenimentele din 28 februarie 2026, când, conform informațiilor invocate de acesta, Iranul ar fi lansat mai multe rachete balistice către zone din Dubai și Abu Dhabi.

„Din spațiul public am luat cu toții la cunoștință despre situația ca la data de 28.02.2026, pe teritoriul statului Dubai, statul Iran a lansat succesiv valori majore de rachete balistice ce au vizat zone din Dubai și Abu Dhabi, inclusiv în desfășurarea de evenimente chiar și către aeroportul internațional Dubai dar și catre clăridri emblematice cum ar fi Burj Al Arab și alte structuri și infrastructuri civile și turistice. Deși stirea s-a propagat cu un oarecare scepticism, rezultatul sau bilantul în primele zile s-a ridicat la peste 100 de răniți și 4 morși dintre care majoritatea se aflau în Dubai, astfel încât și evenimentele din zilele următoare din datele de 1 și 7 martie a.c au consolidat ideea unui conflict militar important”, spune Cuculis.

Avocatul susține că, în acel moment, autoritățile române ar fi trebuit să declanșeze procedurile de evacuare pentru cetățenii români aflați în zona afectată de conflict.

Critici privind organizarea repatrierii românilor

Adrian Cuculis afirmă că, din punctul său de vedere, Ministerul Afacerilor Externe avea responsabilitatea de a activa mecanismele de intervenție de criză pentru repatrierea cetățenilor români.

„În acest context, conform reglementărilor aflate în vigoare și în funcție de ierarhizarea Ministerului Afacerilor Externe, în fruntea căruia se afla făptuitoarea Țoiu Oana Silvia, pe filiera consulară și în subordinea directă a acesteia, aveau obligația așa cum vom arăta, să stabilească în cadrul celulei de criza din cadrul MAE și ulterior în secțile consulare, modul de evacuare al cetățenilor români în funcție de criteriile interne de vulnerabilitate ce pot fi date fie de către legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului sau legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap sau persoanele vulnerabile așa cum sunt ele reglementate în dreptul comun penal în zona traficului sau exploatării”, spune Cuculis.

În denunț se mai susține că modul în care ar fi fost stabilite criteriile de selecție pentru evacuarea cetățenilor români din zona conflictului nu ar fi fost transparent. Potrivit avocatului, momentul care ar fi stârnit controverse în spațiul public a fost cel în care s-a aflat că un minor în vârstă de 17 ani ar fi fost refuzat la îmbarcarea într-un avion care s-a întors la București, deși aeronava ar fi avut 14 locuri libere.

„Ordinea și criteriile de selecționare și aplicare a prioritizării celor ce urmau să fie evacuați din zona de război s-a făcut total netransparent, iar momentul la care opinia publicaă a aflat că un minor de 17 ani a fost refuzat la îmbarcarea într-un avion ce s-a întors la București cu o capacitate de 14 locuri goale a fost momentul la care la nivel de spațiu public „oricine cu o minimă pregătire juridică își putea da seama că la nivelul M.A.E prin principalul coordonator în situații de criză, Ministrul de Externe, comisese cel puțin o infracțiune conexa infracțiunilor de corupție”.