Lovitură dură pentru magistrați. Judecătorii ar urma să fie penalizaţi financiar şi chiar revocaţi

Boicotarea activității Curții Constituționale ar putea fi reglementată clar prin sancțiuni, iar lipsa nejustificată a judecătorilor de la ședințele de plen ar urma să fie penalizată inclusiv prin reduceri salariale sau chiar pierderea mandatului, potrivit unui proiect de lege ce vizează modificarea actului normativ privind organizarea și funcționarea CCR. Inițiativa a fost depusă de parlamentari ai Partidului Național Liberal, pe fondul tergiversării repetate a unei hotărâri referitoare la legea care prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților și diminuarea pensiilor de serviciu.

Demersul legislativ apare după mai multe situații în care activitatea Curții Constituționale a României a fost paralizată din cauza neîntrunirii cvorumului, problemă cauzată de absența a patru judecători constituționali de la ședințele de plen.

„Aşa cum am promis, am depus, împreună cu colegul meu, senatorul Daniel Fenechiu, proiectul pentru modificarea şi completarea Legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale. Proiectul poate fi completat prin dezbaterea parlamentară. Este un început pentru a discuta despre credibilitatea Curţii Constituţionale”, a anunţat Raluca Turcan într-o postare pe Facebook.

Autorii proiectului susțin că modificările propuse nu aduc atingere independenței Curții Constituționale, ci urmăresc să stabilească reguli minime de responsabilitate și funcționare instituțională, necesare pentru evitarea blocajelor repetate.

Deputatul liberal a precizat că inițiativa introduce explicit obligația judecătorilor CCR de a lua parte la ședințele plenului, astfel încât boicotul să nu mai fie posibil. În plus, sunt prevăzute sancțiuni financiare pentru absențele fără justificare, respectiv reducerea cu 10% a indemnizației brute pentru fiecare ședință ratată, fiind acceptate doar motivele medicale, cazurile fortuite sau situațiile de forță majoră. Proiectul mai prevede și posibilitatea revocării judecătorilor de către autoritatea care i-a desemnat – Parlamentul sau Președintele României – în situații precum incompatibilitatea, lipsa nemotivată de la minimum trei ședințe consecutive sau imposibilitatea exercitării atribuțiilor pe o perioadă mai mare de 90 de zile.

„Niciuna dintre măsurile propuse nu afectează independenţa judecătorilor Curţii Constituţionale în exercitarea mandatului şi nici inamovibilitatea pe durata acestuia”, a precizat Raluca Turcan.

Aceasta consideră că, în ultimii ani, Curtea Constituțională și-a diminuat credibilitatea publică, invocând suspiciuni de conflict de interese și amânări nejustificate ale unor decizii importante. În acest context, Turcan a făcut referire la situația recentă privind legea pensiilor magistraților, apreciind că instituția a fost afectată de „absenţele repetate şi a boicotării unor decizii importante”.

Deputatul liberal a mai subliniat că proiectul legislativ introduce doar standarde minime de conduită într-o instituție-cheie a statului și că „este important pentru încrederea românilor în instituţii ca strategia boicotului politic si a tergiversării judecăţii să nu îşi mai găsească sălaş în Curtea Constituţională a României”.

Curtea Constituțională a decis, în data de 16 ianuarie, să amâne pentru a patra oară pronunțarea asupra sesizărilor de neconstituționalitate referitoare la Legea pensiilor de serviciu ale magistraților, stabilind un nou termen de soluționare pentru 11 februarie. Hotărârea a fost adoptată ca urmare a unei cereri de suspendare a deliberărilor, necesară pentru analiza aspectelor ridicate în cauză, precum și a unei expertize contabile transmise de Înalta Curte de Casație și Justiție.

La termenul precedent, din 29 decembrie 2025, Curtea nu a putut întruni cvorumul necesar, deoarece patru judecători – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – au absentat de la ședință, după ce, cu o zi înainte, părăsiseră lucrările în timpul unei pauze.

Ulterior, aceștia au precizat că au cerut amânarea pronunțării, invocând necesitatea obținerii unui punct de vedere prin care Guvernul să precizeze public că actul normativ nu aduce modificări pensiei de serviciu, ci prevede, în mod efectiv, eliminarea acestui drept pentru magistrați.