Tânăr de 29 ani imobilizat în scaun cu rotile cu tetrapareză spastică:”Bolojan ne consideră o povară…”. Persoanele cu dizabilități ar putea pierde scutirile la impozite.

La finalul anului trecut, Ilie Bolojan a adus în discuție ideea că toți cetățenii, fără excepție, inclusiv cei cu dizabilități, ar trebui să plătească taxe și impozite pentru bunurile pe care le dețin.

“Mi se pare important ca fiecare să contribuie cu acel 20-30 de euro pe an la facilitățile pe care primăria ți le face.
Una din problemele pe care le-am avut în toţi aceşti ani în România – excepţiile pentru fiecare, să exceptăm pe toată lumea. Dar cineva trebuie să plătească să se facă aceste lucruri. Şi consider, la modul cinstit, că este fairplay faţă de toţi şi corect faţă de toţi cetăţenii României, care contribuie cu taxe, ca toţi cetăţenii să contribuie acolo unde beneficiază de servicii”, a declarat premierul.

În luna decembrie 2025, articolul 469 din Legea nr. 239/2025 a suferit modificări, permițând consiliilor locale să hotărască dacă mențin sau nu scutiri ori reduceri ale impozitului pentru mijloacele de transport deținute de persoanele cu handicap. Astfel, aceste persoane nu mai beneficiază automat de facilități stabilite prin lege, ajungând să depindă exclusiv de deciziile autorităților locale.

Nicolae, un tânăr de 29 de ani din comuna Polovragi, județul Gorj, imobilizat într-un scaun cu rotile și diagnosticat încă de la naștere cu tetrapareză spastică, și-a exprimat nemulțumirea față de această schimbare. El consideră că noile prevederi le complică și mai mult existența persoanelor cu dizabilități și l-a catalogat pe prim-ministru drept „un robot”.

„Este adevărat că toți frații mei de suferință și-ar dori să poată plăti impozite și taxe, dar eu cred că datoria domnului Bolojan ca premier este aceea de a face politici pentru integrarea persoanelor cu dizabilități în societate. Bolojan este un robot. Nu poți să fii om și să iei o asemenea decizie împotriva celui mai afectat segment din societate din România. Spun robot în sensul în care este foarte rece, se vede și în declarațiile pe care le oferă. Din punctul meu de vedere, domnul Bolojan ne consideră o povară”, consideră tânărul.

Persoanele cu dizabilități ar putea fi supuse popririi indemnizației sau pensiei în cazul neplății

Întrebat dacă este fezabil ca impozitul să fie achitat din pensia sau indemnizația actuală a unei persoane cu handicap, Nicolae a răspuns că acest lucru nu este realist. El a adăugat că o asemenea măsură contravine articolului 50 din Constituție, care prevede protecția persoanelor cu dizabilități.

„Nu, nu este realist. Din punctul meu de vedere, prin asociația pe care o am Dizabili în slujba comunității, am dorit sa fac o sesizare către Avocatul Poporului, pentru că această taxare încalcă art. 50 din Constituție care garantează protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități”, spune tânărul.

Nicolae mai subliniază că în cazul neachitării impozitului către stat, oamenii se pot trezi cu poprire pe pensie sau indemnizație. „Primarii vor fi nevoiți să meargă la persoanele cu dizabilități să le spună că trebuie să plătească taxe și impozite sau, cel mai grav, se va pune poprire pe veniturile pe care le au, adică acele indemnizații sau pentru pensia pe care o are în caz de neplată”, mai declară acesta.

Nicolae afirmă că persoanele cu dizabilități contribuie indirect la bugetul de stat

Tânărul susține că, în practică, persoanele cu dizabilități aduc deja venituri la buget prin mecanisme prevăzute de legislația în vigoare. Potrivit legii, orice companie sau instituție publică ce are peste 100 de angajați este obligată să includă persoane cu dizabilități în proporție de minimum 4% din totalul personalului. În situația în care angajatorii nu doresc sau nu pot să respecte această obligație, sunt obligați să achite o contribuție financiară către stat.

„Ce nu spune domnul Bolojan este dacă angajatorii nu angajează minimum de persoane cu dizabilități, plătesc o taxă la stat, taxa care se traduce prin salariile pe care ar trebuit să le dea către doi angajați cu dizabilități. Acest lucru înseamnă că persoanele cu handicap produc bani pentru bugetul de stat”, consideră tânărul.

Întrebat cât de accesibilă este, în realitate, piața muncii pentru persoanele cu handicap și cât sprijin oferă angajatorii acestei categorii sociale, Nicolae a răspuns:

„Este destul de greu, sunt județe unde s-au făcut progrese pentru angajarea persoanelor cu dizabilități, așa cum este județul Gorj. Exista un centru pentru această categorie, acolo majoritatea angajaților sunt persoane cu dizabilități care la rândul lor lucrează cu beneficiari persoane cu dizabilități. Deci, se fac progrese, dar exista anumite județe sau orașe mari unde este mult mai greu pentru o persoană cu handicap să se angajeze. Aici intervine și problema faptului că foarte multe persoane cu dizabilități nu-și permit să urmeze o facultate pentru a ajunge mai departe”, povestește acesta.

„Din păcate, mai există instituții publice din România care încă nu au rampe de acces.

Premierul Ilie Bolojan a explicat că impozitul anual, estimat la 20–30 de euro și aplicabil inclusiv persoanelor cu dizabilități, ar urma să fie folosit pentru finanțarea serviciilor și facilităților oferite de primării tuturor cetățenilor.

Nicolae respinge însă această explicație, subliniind că, în realitate, multe instituții publice din România nu dispun nici măcar de rampe de acces adaptate persoanelor cu dizabilități, categorie din care face parte și el.

„Din păcate, mai există instituții publice din România care încă nu au rampe de acces.
Este adevărat, sunt mai multe decât erau în anii trecuți, deoarece am reușit să-i fac pe cei de aici de la nivel local și județean să-nțeleagă nevoia persoanelor cu dizabilități de a avea rampe accesibile. Totodată, mai sunt situații și prin țară unde nu sunt suficient de accesibile sau dacă sunt, sunt construite prost”, a spus Nicolae.