Tradiții și obiceiuri de Bobotează. Ce trebuie să faci ca să îţi meargă bine tot anul

În fiecare an, la data de 6 ianuarie, credincioșii ortodocși și catolici prăznuiesc Boboteaza, cunoscută și sub numele de Epifanie. Această sărbătoare marchează sfârșitul celor 12 zile de sărbători de iarnă, care încep în ajunul Crăciunului. Termenul „Bobotează” provine din grecescul „Epifania”, care se traduce prin „Arătarea Domnului”. Pentru catolici, sărbătoarea amintește de venirea magilor la Pruncul Iisus, iar pentru ortodocși este legată de botezul Lui în râul Iordan, moment considerat începutul activității Sale publice.

Botezul Mântuitorului

Biblia relatează că Sfântul Ioan Botezătorul a vestit apropierea Mântuitorului și i-a chemat pe oameni la pocăință. Considerat proroc, el a atras mulți locuitori ai Ierusalimului, care veneau să fie botezați de el în apele Iordanului. Chiar și Iisus Hristos a primit botezul de la Ioan, iar în clipa în care a ieșit din apă, cerurile s-au deschis, iar Duhul Sfânt s-a pogorât asupra Lui sub forma unui porumbel.

Se sfințesc apele, oamenii, animalele și gospodăriile

Boboteaza este asociată adesea cu un frig aspru, cunoscut drept „gerul Bobotezei”. Cu acest prilej, preotul aruncă o cruce de lemn în apa rece a unui râu sau a mării, iar tinerii curajoși sar să o recupereze. În această zi, preoții ortodocși sfințesc apa, obținând aghiasma, cu care binecuvântează oamenii, animalele, casele și apele.

Sărbătoarea Bobotezei este privită și ca un moment de curățare spirituală a naturii, în special a apelor, considerate eliberate de influențele rele.

Tradiția spune că este bine să se consume piftie și grâu fiert și să se bea vin roșu în această zi.

Se crede că, dacă de Bobotează este ger puternic, în ziua următoare vremea se va mai îmblânzi.

Fetele nemăritate spun că, dacă pășesc pe urmele preotului care umblă cu Boboteaza, își vor găsi ursitul.
Pentru primirea preotului se pregătesc două pâini, una mare și una mică. După slujbă, pâinea mare este oferită preotului, iar cea mică este dată animalelor, pentru a fi sănătoase tot anul.

Se spune că rostirea colindului specific Anului Nou în ziua de Bobotează aduce probleme cu auzul.
Copiii agață clopoței în jurul caselor, cu credința că astfel vor alunga șerpii din curți.

Spălatul rufelor este interzis în ziua de Bobotează și încă o săptămână după, deoarece se crede că poate aduce boală în familie.
Pentru un an roditor, semințele sunt stropite cu aghiasmă înainte de a fi semănate.

Când preotul vine cu Boboteaza, gospodarii aruncă boabe de porumb înaintea lui, pentru belșug și pentru ca găinile să ouă bine.
Femeile care își doresc copii obișnuiesc să prepare o pâinică din apă sfințită, pe care o mănâncă împreună cu soțul, în speranța că vor avea urmași.

Se spune că, dacă o fată se împiedică sau cade în ziua de Bobotează, în acel an se va căsători.
Cei care se aruncă în apele reci ale râului sau mării în această zi sunt considerați binecuvântați și se crede că vor fi feriți de boli tot anul.