Elena Udrea vrea banii înapoi de la stat. Fostul ministru consideră că România îi este datoare cu o sumă uriașă
Fosta ministră a Dezvoltării și Turismului, Elena Udrea, a formulat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva deciziei Curții de Apel București, care i-a respins solicitarea de restituire a aproximativ 900.000 de euro, sumă provenită din confiscările dispuse în dosarul Hidroelectrica. Banii reprezintă contravaloarea pachetului majoritar de acțiuni de la SC Editura Evenimentul Zilei și Capital SRL, considerate în 2011 obiect al presupusului trafic de influență în relația cu omul de afaceri Bogdan Buzăianu. Cu o lună înainte, instanța de apel respinsese pe fond contestația depusă de fosta demnitară.
Apărarea Elenei Udrea: acțiunile există, nu banii
Avocatul Elenei Udrea a susținut în fața instanței că judecătorii ar fi confundat produsul infracțiunii cu echivalentul său bănesc și că, din acest motiv, măsura confiscării ar fi fost aplicată în mod eronat. Potrivit apărării, obiectul real al confiscării speciale ar trebui să fie acțiunile deținute la Editura Evenimentul Zilei și Capital, și nu suma de bani stabilită de instanță.
„Confiscarea în echivalent bănesc este posibilă doar dacă bunul nu mai există, însă este de notorietate că acțiunile Evenimentului Zilei și Capital există și în prezent, chiar dacă au rămas în proprietatea unui titular considerat de instanță drept paravan”, a susținut avocatul, conform documentelor depuse la dosar.
În același timp, apărătorii au arătat că prin confiscarea celor 900.000 de euro s-ar ajunge la o dublă sancționare a Elenei Udrea pentru aceeași faptă, ceea ce ar încălca principiile legale.
Poziția Parchetului: măsura confiscării este corectă
Reprezentantul Ministerului Public a combătut argumentele apărării, afirmând că nu există discrepanțe între considerentele deciziei contestate și soluția pronunțată cu privire la măsurile de siguranță.
În cadrul ședinței din 2 decembrie 2025, procurorul a arătat că suma de 900.000 de euro a constituit obiectul infracțiunii de spălare a banilor într-un dosar în care procesul penal a fost închis ca urmare a intervenirii prescripției. Aceeași sumă a fost reținută și în legătură cu infracțiunea de trafic de influență, făcând parte din totalul de 5 milioane de euro promis inițial, din care instanța de fond a stabilit că Elena Udrea ar fi încasat efectiv 2,5 milioane de euro.
Dosarul Hidroelectrica, închis prin prescripție
În luna iunie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv încetarea procesului penal față de Elena Udrea în dosarul Hidroelectrica, în care aceasta era trimisă în judecată pentru trafic de influență și spălare de bani. O soluție similară a fost pronunțată și în cazul jurnalistului Dan Andronic, cercetat pentru mărturie mincinoasă.
Stabilirea intervenirii prescripției avusese loc anterior, în aprilie 2023, printr-o hotărâre a Curții de Apel București. Instanța supremă a respins atât apelurile DNA, cât și pe cele formulate de Elena Udrea, menținând încetarea procesului penal, dar impunând totodată obligația de plată a sumei de 3,4 milioane de euro.
La data la care a fost pronunțată hotărârea definitivă, Elena Udrea se afla încarcerată la penitenciarul Târgșor, unde executa pedeapsa aplicată în dosarul cunoscut sub numele de „Gala Bute”.