Decizia judecătorilor CCR în privinţa pensiilor speciale
Curtea Constituțională a României urma să se pronunțe duminică, 28 decembrie, asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție privind legea pensiilor magistraților. Între timp, Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament, iar Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ asupra noului proiect legislativ.
Ședința Curții a fost suspendata pentru a doua oară, după ce patru dintre judecători au părăsit sala de ședință.
Deși verdictul era așteptat în cursul zilei, într-un dosar extrem de sensibil, judecătorii constituționali au hotărât să amâne din nou luarea unei decizii.
Curtea Constituțională a hotărât amânarea pronunțării în dosarul privind pensiile speciale. Ședința a debutat la ora 13:00, iar după aproximativ 40 de minute a fost luată o pauză. Surse Observator susțin că, înainte de întrerupere, s-a propus la vot o nouă amânare, situație care a generat tensiuni între judecători. După reluarea ședinței, cei patru judecători desemnați de PSD au ieșit rapid din sală, semn al lipsei unui acord. Ulterior, Curtea a anunțat oficial amânarea deliberării.
Proiectul de lege prevede majorarea vârstei de pensionare pentru judecători și procurori, modificarea formulei de calcul a pensiei de serviciu și reducerea cuantumului pensiilor speciale, mai ales pentru magistrații care se vor pensiona în viitor. Pensile deja aflate în plată nu vor fi diminuate retroactiv, însă viitorii beneficiari ar urma să primească sume mai mici.
Pe 10 decembrie, Curtea Constituțională a decis deja o amânare în analiza sesizării depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție, care vizează atât condițiile de pensionare ale magistraților, cât și noul mecanism de calcul al pensiei.
Anterior, pe 5 decembrie, ICCJ a hotărât în unanimitate să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la controlul de constituționalitate al Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Obiecțiile formulate de magistrații Înaltei Curți
Judecătorii instanței supreme susțin că urgența proiectului legislativ nu a fost demonstrată în mod real sau a fost construită pe premise nereale, fiind invocată condiționalitatea Jalonului 215 din PNRR într-un mod considerat scos din context și neconform cu documentele transmise de Comisia Europeană. Aceștia arată că obiectivul jalonului nu viza schimbarea condițiilor de pensionare, deja considerate îndeplinite, ci propunerea inițială privind supraimpozitarea, potrivit News.ro.
În același timp, magistrații atrag atenția că Guvernul nu a justificat necesitatea intervenției prin argumente economice solide, lipsind date concrete privind impactul financiar pe termen scurt care să susțină caracterul de urgență al legii.
De asemenea, se arată că actul normativ încalcă cerințele constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, folosind termeni juridici care nu există în legislația actuală sau care nu sunt definiți în cuprinsul textului.
În opinia ICCJ, legea generează confuzie și lipsă de predictibilitate și afectează principiul securității juridice, prin modificări bruște și cumulative ale statutului magistratului, fără o perioadă reală de tranziție, motive care au stat la baza sesizării Curții Constituționale.