Bolojan anunță înghețarea salariilor, pensiilor și alocațiilor în anul 2026. ”A fost o majorare foarte mare în 2024. Nu o mai putem suporta…”

Premierul a transmis în cadrul coaliţiei de guvernare că statul nu are resursele financiare necesare pentru a susţine vreo creştere de venituri.

Ilie Bolojan aplică o nouă măsură dură pentru români: toate veniturile vor fi îngheţate, fie că este vorba despre pensii, salarii sau alocaţii.

De obicei, la început de an, mai exact de la 1 ianuarie, anumite venituri sunt actualizate în funcţie de rata medie anuală a inflaţiei. Aici intră pensiile, alocaţiile şi unele beneficii sociale, care se calculează în baza indicelui social de referinţă stabilit tot în raport cu inflaţia. Însă, la debutul anului 2026, românii nu vor beneficia de nicio creştere financiară.

Potrivit informaţiilor obţinute de România TV, premierul Ilie Bolojan ar fi fost foarte ferm în discuţiile din coaliţie, anunţând că, cel puţin în prima parte a anului viitor, nu vor exista majorări de venituri. Motivul principal ar fi lipsa fondurilor necesare la bugetul de stat. Prin urmare, aproximativ cinci milioane de pensii nu vor fi indexate, iar alocaţiile pentru copii şi ajutoarele sociale vor rămâne neschimbate. Totuşi, dacă statul va identifica resurse financiare suplimentare, este posibil ca pensiile să fie ajustate în a doua jumătate a anului 2026.

Marţi, premierul Ilie Bolojan a declarat, în cadrul unei conferinţe comune cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie şi productivitate, că Guvernul îşi propune pentru acest an o ţintă de deficit bugetar de 8,4%. El a subliniat că, în luna noiembrie, trebuie adoptat un set de măsuri care să contribuie la stabilizarea economiei în 2026 şi că, până în decembrie, trebuie finalizată legea bugetului de stat.

Şeful Guvernului a reiterat faptul că obiectivul de deficit bugetar pentru acest an rămâne la 8,4%.

În privinţa Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Ilie Bolojan a mulţumit comisarului european Valdis Dombrovskis pentru sprijinul oferit de Comisia Europeană în procesul de finalizare a negocierilor privind revizuirea documentului.

Potrivit ministrului Finanţelor, Alexandru Nazare, coaliţia de guvernare a aprobat, prin Pachetul I, măsuri de îngheţare a veniturilor pe anumite segmente pentru anul 2026, angajamente transmise deja la Bruxelles şi care trebuie respectate.

Răspunzând întrebărilor jurnaliştilor, ministrul Nazare a precizat că nu se pot face promisiuni privind creşterea pensiilor sau majorarea salariului minim în 2026.

„Nu am discutat despre aceste subiecte (creşterea pensiilor şi a salariului minim pe economie în 2026 – .n.r.). Ştiu că nu s-au discutat nici în coaliţie.

Nu a existat niciun fel de discuţie pe o astfel de temă, dar tot această Coaliţie prin Pachetul I şi chiar şi după Pachetul I a luat nişte decizii legate de îngheţarea veniturilor pe anumite paliere pentru 2026. Decizii pe care le-am transmis la Bruxelles prin Pachetul I. Aceste angajamente există şi din punctul meu de vedere odată ce le-am luat tot în Coaliţie ele trebuie respectate pentru 2026”, a spus Alexandru Nazare.

De asemenea, acesta a mai fost întrebat dacă există o analiză cu privire la efectele măsurilor fiscale asupra populaţiei.

„Înţeleg pe deplin că sunt foarte mulţi oameni supăraţi pentru că nu trecem printr-o situaţie economică bună, dar am mare încredere, să ştiţi, că până la finalul acestui an şi în anul 2026 economia îşi va reveni. Sunt foarte optimist că economia României îşi va reveni. Aceste măsuri pe care le-am luat au fost măsuri necesare. Dacă nu le-am fi luat la momentul respectiv cel mai probabil am fi pierdut calificativul de investiţii, iar efectele asupra economiei ar fi fost devastatoare şi implicit asupra populaţiei.

Pentru că efectele erau mult mai mari dacă pierdeam ratingul, asupra inflaţiei, inclusiv potenţial o depreciere a cursului. Deci, erau lucruri care ar fi afectat mult mai mult populaţia decât efectele pe care le trăim astăzi şi îi rog să aibă răbdare şi să aibă încredere că acest Guvern ia măsurile pentru a pune bazele unei viitoare relansări.

Fără aceste baze, o relansare a economiei nu era posibilă pentru că nu aveam încrederea pieţelor, nu aveam suficientă încredere din partea finanţatorilor pentru a continua şi a reconstrui economia, care după cum vedeţi, are o rată de creştere foarte mică. Anul trecut a fost 0,8%. În acest an în continuare este mică. Deci, trebuie să gândim o altă atitudine legată de creşterea economică”, a mai spus Alexandru Nazare.

Ministrul Finanţelor a participat marţi la conferinţa „Bugetul şi fiscalitatea 2026: Efectele fiscalităţii şi aşteptările economiei”, organizată de CursDeGuvernare.

Cheltuielile din ultimele două luni ale anului sunt în mod tradiţional ridicate, cu investiţiile în creştere faţă de anul trecut, alimentatre de fonduri europene, dar este important ca Guvernul să anticipeze riscurile, să reacţioneze la timp şi să demonstreze că România nu mai produce surprize neplăcute în ce priveşte deficitul bugetar, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, la Profit Financial.forum Ediţia a VIII-a. Pentru bugetul pe anul următor, discuţiile vor începe după Consiliul EcoFin de la jumătatea lunii noiembrie, unde România aşteaptă decizii importante referitoare la PNRR şi procedura de suspendare de fonduri europene.

Pentru a ţine sub control cheltuielile şi pentru a atinge ţinta ded deficit, Guvernul a impus limite la alocările pentru bunuri şi servicii ale instituţiilor de stat.

„Exact din acest motiv am iniţiat Ordonanţa 52 pentru plafonarea la bunuri şi servicii şi am încercat să o facem cât de devreme posibil, tocmai pentru a mitiga riscul de derapaj pe ultimele două luni. Nu o să fie uşor, chiar dacă este mare ţinta de 8,4% în continuare, dar eu cred că execuţia actuală, plus tot ceea ce mai avem în gând să facem până la finalul anului, este compatibilă cu atingerea acestei ţinte. Pentru această plafonare la bunuri şi servicii am fost criticaţi la final de an. Nu-mi place să fac plafonări, nu e deloc cel mai bun mesaj pe care l-ar aştepta primarii noştri, dar e un an foarte dificil şi îi rog să ne înţeleagă, pentru că trebuie să încheiem acest an cu bine şi să confirmăm această ţintă. Nu ne mai putem permite să avem o ţintă de deficit care să nu fie confirmată. Şi, anticipând presiunile din ulltimele două luni ale anului, am decis să luăm aceste măsuri legate de plafonările pe bunuri şi servicii pentru chestiuni care pot fi amânate pentru 2026”, a arătat ministrul.

În paralel, Ministerul Finanţelor a luat însă şi alte măsuri, pentru a sprijini autorităţile locale, cum ar fi prelungirea perioadei pentru împrumuturi din Trezorerie pentru proiectele cu fonduri UE.

Pentru proiectul de buget pe anul următor, discuţiile încep spre final de noiembrie

Procesul de consultare pentru bugetul pe 2026 nu a fost încă demarat, însă deficitul ar trebui să coboare spre 6% din PIB.

„Exact aşa cum am făcut la rectificare, nu am anunţat ţinta de la rectificare foarte timpuriu, pentru că aceste lucruri trebuie foarte temeinic discutate şi analizate. Nu am demarat efectiv procesul de consultare pe bugetul anului 2026, bănuiesc că undeva la finalul lunii noiembrie e momentul când vom face acest lucru, după ce discutăm cu toate ministerele de linie, dar tindem spre 6% şi am anunţat încă de la rectificare cele două ţinte în paralel, pentru că foarte multe din măsurile pe care le-am luat, le-am luat dozate pentru anul 2026, adresează anul 2026 mai mult decât anul 2025.

Pentru 2025 am încercat prin rectificare să acoperim cât mai mult din sumele restante sau nevoile de finanţare pe proiecte, pe PNRR, pe partea de îmbrumut, unde ştiţi foarte bine că toate bugetele erau epuizate la luna august. După rectificare reuşim să facem acest lucru, am acoperit aceste sume până la final de an, astfel încât să nu avem surprize şi să reuşim să ţinem fluxul de plăţi pentru PNRR în 2025 deschis”, a declarat Nazare.