Moscova este constrânsă de administrația Trump să renunțe la o rafinărie importantă din România, evaluată la câteva sute de milioane de euro.

Donald Trump, a anunțat miercuri un pachet surpriză de sancțiuni economice împotriva marilor companii petroliere rusești Lukoil și Rosneft, măsură care marchează primele restricții americane impuse Moscovei de la preluarea mandatului său. Deși sancțiunile nu vor opri războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, ele vor sprijini Uniunea Europeană în efortul de a elimina definitiv petrolul rusesc din blocul comunitar, relatează *POLITICO*.

Sancțiuni istorice împotriva Lukoil și Rosneft

„Miercuri, Trump a anunțat sancțiuni care vizează companiile Lukoil și Rosneft, aceasta din urmă deținută de stat, marcând primele sancțiuni americane împotriva Moscovei de la preluarea mandatului său”, scrie publicația *POLITICO*.

Detaliile finale ale acestor sancțiuni sunt încă în proces de clarificare, însă, teoretic, ele ar putea forța companiile vizate să își vândă activele și să oprească livrările de petrol prin conductele europene.

„Este o mișcare semnificativă”, a afirmat Kimberly Donovan, specialistă în sancțiuni la think-tank-ul Atlantic Council. „Aceste decizii vor determina statele și companiile europene care încă achiziționează energie din Rusia să își reanalizeze relațiile comerciale până la 21 noiembrie, data la care măsurile vor deveni active.”

Ultimatum pentru Europa și avertisment pentru Moscova

Anunțul survine la doar o lună după ce Donald Trump a criticat dur Uniunea Europeană pentru că „în mod inacceptabil” continuă să cumpere resurse energetice rusești, în contextul în care petrolul și gazele furnizează aproximativ un sfert din bugetul Federației Ruse.

„Sunt pregătit să introduc sancțiuni dure împotriva Rusiei doar atunci când toate statele NATO vor coopera și vor opri COMPLET achizițiile de petrol din Rusia”, a declarat atunci președintele Statelor Unite.

Lovitură serioasă, dar nu devastatoare pentru Moscova. Deși efectele vor fi resimțite imediat, analiștii susțin că sancțiunile nu vor opri pe termen scurt capacitatea Kremlinului de a-și susține eforturile militare.

Potrivit lui David Fyfe, economist-șef la Argus Media, Rosneft și Lukoil asigură împreună aproape două treimi din exporturile zilnice de 4,4 milioane de barili de țiței ale Rusiei. Măsurile ar putea bloca „jumătate” din aceste livrări, întrucât interdicțiile vizează tranzacțiile în dolari – moneda principală în comerțul global cu petrol.

În cazul Lukoil, restricțiile vor avea un „impact sever”, a declarat un fost director al companiei, sub protecția anonimatului. Firma ar putea fi constrânsă să își cedeze participațiile din diverse proiecte internaționale, de la Egipt până în Irak, pierzând astfel până la 20% din veniturile sale.

Totuși, analiștii se așteaptă ca partenerii asiatici ai Moscovei să continue colaborarea. „După o perioadă de adaptare, majoritatea cumpărătorilor vor reveni la achiziții”, a explicat acesta, prin intermediul unor rute comerciale care maschează proprietatea rusă.

„Aceste măsuri vor îngreuna exporturile și relațiile comerciale”, a precizat Vladimir Milov, fost ministru adjunct al energiei din Rusia, astăzi critic al regimului Putin. „Companiile dispun deja de mecanisme alternative, astfel că pierderile vor exista, dar nu vor fi catastrofale.”

Joi, Vladimir Putin a reacționat catalogând decizia drept „ostilă”. El a admis că sancțiunile sunt „importante”, dar le-a descris ca pe un „gest neprietos care nu contribuie la îmbunătățirea relațiilor dintre Rusia și Statele Unite.”