Legea serviciului militar voluntar a fost votată de Camera Deputaţilor

La instituirea stării de urgenţă, a stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare şi a stării de război, rezerviştii vor fi chemaţi şi/sau mobilizaţi în funcţie de necesităţile instituţiilor responsabile cu apărarea şi securitatea naţională, potrivit unui amendament adoptat.

Miercuri, deputaţii au votat proiectul de lege privind voluntariatul militar, respectiv actul normativ care modifică şi completează Legea nr. 446/2006 referitoare la pregătirea populaţiei pentru apărare.

Votul final a înregistrat 263 de opţiuni „pentru”, 11 „împotrivă” şi 13 abţineri. Scopul legii este de a crea un cadru legal prin care cetăţenii români pot efectua, în mod voluntar şi pe timp de pace, serviciul militar activ, introducându-se noţiunea de „soldat/gradat voluntar în termen” în structurile Ministerului Apărării Naţionale.

Acest nou concept reprezintă o formă de serviciu militar activ, desfăşurat pe bază de voluntariat, în perioadele de pace. Programul se adresează tuturor cetăţenilor români – bărbaţi şi femei – care au domiciliul stabil în ţară, au vârste între 18 şi 35 de ani şi nu au efectuat anterior alte tipuri de serviciu militar. Programul include un stagiu de pregătire militară de bază, cu o durată maximă de patru luni.

Pe întreaga durată a pregătirii, participanţii beneficiază gratuit de cazare, echipament, hrană, servicii medicale şi medicamente, precum şi de o soldă lunară corespunzătoare gradului de soldat.

După finalizarea pregătirii, aceştia primesc o indemnizaţie echivalentă cu trei salarii medii brute folosite la calcularea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul respectiv, sunt înregistraţi la centrele militare şi incluşi în rezerva operaţională.

În situaţia instituirii stării de urgenţă, a stării de asediu, sau a declarării stării de mobilizare şi a stării de război, rezerviştii pot fi chemaţi şi/sau mobilizaţi, în funcţie de nevoile structurilor cu atribuţii în apărare şi securitate naţională, conform amendamentului adoptat.

Sunt exceptaţi de la aceste obligaţii clericii şi persoanele consacrate care aparţin cultelor religioase recunoscute legal, precum şi călugării cu o vechime de cel puţin doi ani în mănăstire, cu excepţia preoţilor militari.

Cetăţenii români domiciliaţi în ţară, care au efectuat serviciul militar în armatele statelor membre NATO sau ale Uniunii Europene, sunt înregistraţi la centrele militare cu gradul obţinut. Cei care au servit în armatele altor state sunt înscrişi cu primul grad corespunzător corpului din care fac parte, conform prevederilor legii.

Persoanele încorporabile, rezerviştii voluntari şi rezerviştii sunt obligaţi să se prezinte la locul, data şi ora stabilite prin ordinul de chemare. Prin excepţie, dacă este instituită starea de asediu, de mobilizare sau de război, cetăţenii români aflaţi temporar în afara ţării trebuie să se prezinte, în maximum 15 zile de la notificare, la centrul militar de care aparţin, pentru clarificarea situaţiei militare şi, dacă este cazul, pentru primirea ordinului de chemare.

Rezerviştii voluntari pot fi chemaţi sau mobilizaţi, în funcţie de situaţie, pentru activităţi de instruire şi misiuni pe timp de pace, pentru completarea efectivelor necesare apărării, precum şi pentru îndeplinirea de misiuni în perioadele de urgenţă, asediu, mobilizare sau război.