Uniunea Europeană avertizează: Europa trebuie să se pregătească pentru un posibil război cu Rusia. România, printre cele mai vulnerabile țări

Uniunea Europeană trebuie să fie „pregătită de război” cu Rusia până în anul 2030, potrivit unui plan militar elaborat de Comisia Europeană și prezentat la sfârșitul săptămânii trecute, la Bruxelles. Analista în securitate europeană Iulia Joja a comentat pentru „Adevărul” implicațiile documentului.

Planul, intitulat „Defence Readiness Roadmap 2030”, prevede ca Europa să dezvolte o capacitate de apărare suficient de solidă pentru a descuraja orice adversar și pentru a reacționa eficient în fața unei agresiuni.

Strategia subliniază extinderea rolului Uniunii Europene în domeniul apărării, ca răspuns la invazia lansată de Vladimir Putin împotriva Ucrainei și la atitudinea imprevizibilă a lui Donald Trump față de securitatea continentului european.

Comisia Europeană propune ca până în 2027, 40% din achizițiile militare să fie realizate în comun, iar până în 2030, minimum 60% din echipamentele de apărare să provină de la producători din Uniunea Europeană sau din Ucraina.

Documentul trasează o direcție strategică pentru dezvoltarea capacităților militare europene și pentru creșterea nivelului de pregătire până în 2030. Scopul principal este ca Europa să devină capabilă să se apere unitar, să își consolideze industria de apărare și să continue sprijinul acordat Ucrainei, în strânsă colaborare cu NATO.

Ursula von der Leyen a avertizat că „Europa se află în pericol”.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că „Europa este în pericol și trebuie să protejăm fiecare cetățean și fiecare centimetru pătrat al teritoriului nostru”, subliniind că noua foaie de parcurs reprezintă un pas decisiv de la planuri la acțiuni concrete.

Pentru atingerea acestor obiective, Uniunea Europeană urmărește crearea unei industrii de apărare puternice, inovatoare și reziliente, capabile să producă echipamente la scară largă într-un timp scurt. Se va stimula inovația, inclusiv contribuțiile tehnologice din partea Ucrainei, iar dependențele externe de materiale și componente strategice vor fi diminuate. Consolidarea lanțurilor de aprovizionare devine esențială pentru menținerea ritmului de producție.

Pentru prima dată, UE se angajează la investiții considerabile în domeniul apărării.

Specialista în securitate Iulia Joja, profesor la Universitatea Georgetown din Washington și cercetătoare la Middle East Institute, a explicat pentru „Adevărul” ce implică această nouă strategie și în ce măsură Europa este „în întârziere” în privința apărării sale.

„Ne uităm acum, în primul rând și în primul în rând, la investiții substanțiale pentru prima dată în istorie în cadrul Uniunii Europene pentru Securitate și Apărare în Europa”, susține Joja.

Vorbim despre cadrul cel mare care prevede investiții de 800 de miliarde de euro, care cuprinde programul SAFE – 150 de miliarde de euro, destinat sprijinirii statelor membre în consolidarea capacităților de apărare și a industriei de apărare europene prin împrumuturi avantajoase.

În cadrul strategiei prezentate, s-au trasat prioritățile de investiții în apărare în funcție de nevoile cele mai urgente, explică specialista.

„De exemplu, zidul de drone despre care se estimează că ar costa 10 miliarde de euro. E foarte mult, sigur că da. Dar noi am zis că vom cheltui 800 de miliarde. Deci ne putem face o idee că acesta este doar începutul și astea sunt nevoile cele mai urgente”, a detaliat experta.

„Eastern Flank Watch” este, conform Iuliei Joja, un cadru nou-nouț instituțional pentru aceste diferite inițiative care urmează să fie construite într-un sistem care să funcționa unitar și cuprinzător.

„Strategia europeană prezentată azi are patru componente: apărarea terestră, ceea ce înseamnă fortificații la graniță și așa mai departe. După aceea, apărarea aeriană, drone, rachete, violarea spațiului aerian și așa mai departe. A treia dimensiune este cea maritimă, care interesează pe România, dar va fi nu numai Marea Neagră, ci toate mările Uniunii Europene. Și a patra este apărarea spațială, monitorizarea spațiului. Acesta urmează să fie cadrul în care se vor dezvolta la nivelul Uniunii Europene diferite inițiative. Zidul de drone urmează să fie o parte a uneia dintre aceste inițiative”, a explicat cadrul didactic.

„2030 e mai bine decât 2035, dar era mai bine dacă era mâine”

Ea a susținut că legat de zidul de drone există lideri, precum președintele Macron și cancelarul Merz care s-au arătat sceptici pentru că e un proiect foarte costisitor și există pericolul ca până când vor fi puse la punct capabilitățile, tehnologia va avansa mult mai rapid și s-ar putea să nu mai să fie eficient.

În plus, s-a constatat că drone rusești zboară nu numai pe flancul estic, ci și în Germania, Norvegia sau Danemarca. „Deci de-a lungul flancului estic se pare că nu va fi suficient. Amenințările sunt unele cuprinzătoare. Dronele pot fi lansate și de pe nave, cum a fost cazul Germaniei”.

În ceea ce privește termenul vehiculat în strategia – 2030, Joja spune: „Ideal era să avem toate lucrurile astea mâine, ca să prevenim tocmai problemele care au loc în Germania, în România, în Polonia și așa mai departe. Nu le avem pentru că ne-a fost lene, ne-a lipsit voința politică și așа mai departe și deci până mâine nu se poate că durează. Și atunci au spus 2030, dar evident că ar trebui mai rapid și există posibilitatea să grăbim lucrurile. Deci 2030 e mai bine decât 2035, dar era mai bine dacă era mâine”.

„România are nevoi mai mari de apărare decât majoritatea statelor din UE”
Și România are o serie de priorități și de nevoi, spune experta: „De exemplu, își dorește să găzduiască viitorul hub de monitorizare maritimă pentru Uniunea Europeană din cadrul strategiei pentru Marea Neagră. Își dorește, evident, acces la drone, acces la sisteme anti-dronă.”

Joja a reamintit că Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu a dat, recent, declarații cu privire la problema dronelor subacvatice. „Asta se leagă de solicitarea din partea lui Moșteanu din august ca operațiunea NATO împotriva minelor din Mărea Neagră să fie extinsă pentru a proteja extracția de gaze din Marea Neagră, care e amenințată de Rusia. Deci România are o serie de priorități, are o serie nevoi, are nevoi mai mari de apărare decât majoritatea statelor din UE, având în vedere numărul mare de drone, piratarea spațiului aerian, faptul că devenim cel mai mare producător și exportator de gaze prin Marea Neagră, unde rușii pot să creeze o serie de probleme și așa mai departe.”