Ucraina atacă masiv Rusia cu rachete de croazieră Flamingo pentru a lovi rafinării. Exporturile de motorină ale Rusiei au scăzut

Ucraina a început deja să folosească rachetele de croazieră Flamingo pentru a lovi ţinte din Rusia, relatează The Economist într-o analiză ce abordează intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice ruse.

Aproximativ 60% dintre atacurile executate la mare distanţă în Rusia sunt ducţi la bun sfârşit cu drone FP-1, care rezistă la contramăsuri electronice şi pot acoperi până la 1.500 km. De asemenea, Ucraina utilizează drona mai voluminoasă „Lûtîi”, ce are autonomie de circa 2.000 km şi integrează inteligenţă artificială pentru orientarea către ţintă.

Există semne că Ucraina a început să lanseze rachetele de croazieră FP-5 Flamingo, cu o rază de acţiune de 3.000 km şi o încărcătură explozivă de 1.150 kg. Acestea sunt mult mai rapide decât dronele şi ar zbura la circa 50 de metri deasupra solului. „Dacă FP-5 se dovedeşte capabilă să penetreze apărarea antiaeriană rusă, capacitatea distructivă a campaniei ucrainene DeepStrike va atinge un nou nivel”, notează The Economist.

Potrivit publicaţiei, în prezent se produc două-trei astfel de rachete pe zi, dar până la sfârşitul lunii producţia ar putea urca la şapte pe zi. Costul estimat al unei rachete este de circa 500.000 de dolari, de aproximativ patru ori mai mic decât cel al rachetelor Tomahawk americane.

Campania DeepStrike a Ucrainei în Rusia

Atacurile coordonate asupra rafinăriilor şi asupra altor instalaţii din sistemul rus de distribuţie a combustibilului, demarate în august, au crescut de la două-trei săptămânal la patru-cinci, iar în curând se anticipează că vor deveni zilnice, potrivit aceleiaşi surse. În ultima săptămână, Ucraina a cauzat daune grave unui terminal petrolier de export din Novorossiîsk, unei rafinării din Bashkortostan (la peste 1.300 km de graniţa Ucrainei) şi unei staţii de pompare în Ciuvaşia, la circa 1.000 km distanţă.

Şeful armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a declarat la 25 septembrie că în mai puţin de două luni au fost lovite 85 de ţinte strategice de mare valoare, ceea ce a redus semnificativ capacităţile militare-industriale ale Rusiei. Deşi atacurile se îndreaptă spre infrastructura militară, cele mai grave efecte le are avarierea rafinăriilor, schimbând percepţia asupra războiului şi influenţând chiar modul în care Donald Trump evaluează perspectivele Ucrainei, conchide publicaţia.

Reuters relatase în august că aproximativ 17% din capacitatea de rafinare a Rusiei fusese afectată temporar. Acum, acel procent ar fi mult mai mare: conform unor surse neconfirmate, s-ar vorbi de până la 40% din capacitatea afectată şi de 20% oprită simultan, ceea ce s-ar echivala cu pierderi de peste un milion de barili pe zi.

Exporturile de motorină ale Rusiei au scăzut

Potrivit Argus Media, Ucraina a vizat 16 dintre cele 38 de rafinării ruseşti. Deşi unele pot fi puse din nou în funcţiune, daunele repetate devin permanente. Printre cele mai afectate se numără rafinăria de la Riazan, una dintre cele mari, care procesa 340.000 de barili pe zi.

Distrugerea instalaţiilor de transformare a ţiţeiului în benzină şi motorină constituie o pierdere majoră, greu de înlocuit, mai ales în contextul sancţiunilor.

Exporturile de motorină ale Rusiei au scăzut cu până la 30%, ajungând la cel mai redus nivel din 2020, ceea ce a dus la creşterea accentuată a preţurilor. În mai multe regiuni ruse s-au format cozi la benzinării, iar în Crimeea ocupată s-au impus restricţii: şoferii pot cumpăra maximum 30 de litri.