Anunțul făcut de Ursula von der Leyen. O nouă ordine mondială.

În fața Parlamentului European, miercuri, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a rostit discursul anual privind starea Uniunii, moment esențial pentru trasarea direcțiilor politice ale UE. În intervenția sa, ea a prezentat obiectivele Bruxelles-ului pentru următorul an, dar și provocările generate de contextul internațional dificil, cu războiul din Ucraina și nevoia consolidării unității europene.

La începutul mesajului, von der Leyen a subliniat că Europa se află într-o perioadă de cotitură. „Avem nevoie de o nouă Europă”, a declarat ea, potrivit news.ro, insistând că agresiunea Rusiei a schimbat radical echilibrul global. Lidera europeană a denunțat modul în care Moscova „transformă dependențele în arme” și a avertizat că statele membre trebuie să fie pregătite pentru alte crize pe plan geopolitic.

„Ei simt cum se schimbă terenul sub picioarele lor. Simt că lucrurile devin din ce în ce mai dificile… Pur şi simplu nu putem aştepta să treacă această furtună. Vara aceasta ne-a arătat că nu avem timp pentru nostalgie. În acest moment se trasează liniile de luptă pentru o nouă ordine mondială. Deci, da, Europa trebuie să lupte”, a declarat Ursula von der Leyen, subliniind necesitatea consolidării apărării și securității la nivelul Uniunii.

Mesaj pentru Ucraina și copiii răpiți

Un moment emoționant a fost atunci când șefa Comisiei a amintit povestea lui Sașa, un copil ucrainean deportat în Rusia și adus înapoi acasă prin eforturi internaționale. „Fiecare copil din Ucraina trebuie readus în țara sa”, a spus von der Leyen, anunțând organizarea unui summit global pentru sprijinirea coaliției dedicate acestor cauze. Ea a reamintit, de asemenea, mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională pe numele lui Vladimir Putin pentru implicarea în răpirile de minori.

Discursul s-a desfășurat într-un climat politic tensionat, la zece luni de la debutul celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen. În acest timp, criticii au acuzat-o că a făcut concesii Washingtonului printr-un acord comercial dezechilibrat, că a cedat presiunilor externe în conflictul cu fermierii și că a diminuat ambițiile privind politica de mediu. De asemenea, lipsa unei poziții ferme față de situația din Gaza a atras reproșuri dure. Analiza Politico nota că „intervenția seamănă mai degrabă cu o tentativă de salvare decât cu un nou început”.

Nemulțumirile se reflectă și în declarațiile grupurilor politice din Parlament. Bas Eickhout, copreședintele Verzilor, a spus: „Europa a traversat o vară dificilă. Președintele Comisiei trebuie să transmită clar că e nevoie de schimbare”. Valérie Hayer, lidera Renew Europe, a precizat: „Avem nevoie de o conducere fermă din partea executivului. UE nu își poate permite blocajul instituțional”.

Nemulțumirea s-a adâncit după moțiunea de cenzură din iulie, iar partidele de la extreme se pregătesc de noi inițiative. Manon Aubry, copreședinta Stângii, a spus pentru Politico: „Și în acest an, discursul SOTEU nu este decât un exercițiu de imagine al Comisiei, în timp ce Ursula von der Leyen agravează situația Uniunii an de an”.

În interiorul instituțiilor europene se simte tot mai puternic nemulțumirea legată de gestionarea politicilor comerciale și energetice. Chiar dacă von der Leyen a reușit să lanseze un fond de 150 de miliarde de euro pentru apărare, parlamentarii critică lipsa de consultare în procesul decizional. În plus, tratatul de liber schimb Mercosur cu țările Americii Latine a stârnit furia fermierilor și a numeroși eurodeputați.

Deși Partidul Popular European, familia politică din care provine șefa Comisiei, continuă să o apere, și acolo există voci care contestă deciziile sale.

Ursula von der Leyen traversează un moment decisiv al mandatului. În timp ce o parte a eurodeputaților solicită măsuri radicale, alții pregătesc noi moțiuni de cenzură. „Astfel de inițiative, în contextul ofensivei ruse, nu fac decât să fragilizeze UE și să pună în pericol investițiile europene în securitate și apărare”, a avertizat Andrzej Halicki, liderul Coaliției Civice din Polonia.

În perioada următoare, președinta Comisiei va fi nevoită să echilibreze presiunile politice interne, cerințele economice și sprijinul pentru Ucraina. Richard Corbett, fost europarlamentar, a atras atenția că von der Leyen trebuie să „reducă tensiunile dintre pozițiile divergente din Parlament” pentru a evita blocajele instituționale.

Discursul privind starea Uniunii nu a reprezentat doar o expunere a planurilor pentru viitor, ci și un test de rezistență politică pentru Ursula von der Leyen, prinsă între critici interne și provocările externe care pot schimba direcția Uniunii Europene.