Cum motivează judecătorii decizia de eliberare a Elenei Udrea: “Faptele au fost comise cu mult timp în urmă…”
A fost publicată motivarea deciziei prin care Elena Udrea a fost pusă în libertate din Penitenciarul de Femei Târgșor. Judecătorii Judecătoriei Ploiești au argumentat că faptele pentru care a fost condamnată s-au petrecut cu mult timp în urmă, iar această circumstanță a contat în luarea deciziei.
Magistrații au analizat mai multe criterii înainte de a hotărî eliberarea fostei ministre a turismului.
Printre motivele care au stat la baza deciziei se numără faptul că infracțiunile au fost săvârșite în trecut, că Elena Udrea nu mai deține funcțiile publice prin care a comis faptele și că nu are antecedente penale.
Totodată, Udrea a ispășit 1.478 de zile de detenție, deși limita necesară pentru a fi eligibilă la eliberare condiționată era de 1.461 de zile. Aceasta a avut un comportament pozitiv în penitenciar, a muncit timp de 81 de zile și a primit 16 recompense pentru participarea la diverse activități.
Potrivit motivării instanței, Elena Udrea s-a remarcat prin atitudinea disciplinată în timpul încarcerării. A desfășurat activități productive timp de 81 de zile și a fost recompensată de 16 ori pentru implicarea în programele din penitenciar. Judecătorii au remarcat faptul că Udrea și-a exprimat încă de la început dorința de a munci și că a conștientizat gravitatea faptelor, demonstrând schimbări semnificative în procesul de reabilitare.
În ceea ce privește prejudiciul produs prin faptele sale, instanța a arătat că plata acestuia nu este o condiție esențială pentru acordarea liberării condiționate. Totuși, a fost subliniat faptul că prejudiciul a fost achitat parțial, iar pentru restul sumei există măsuri asiguratorii.
Decizia a stârnit reacții în spațiul public, fiind contestată de procurorul DNA Lucian Onea, care a formulat o cale de atac împotriva hotărârii Judecătoriei Ploiești.
În plus, în perioada detenției, Elena Udrea a fost supusă unei intervenții chirurgicale după ce i s-a făcut rău. A fost transferată la Spitalul Județean de Urgență Ploiești, întrucât cabinetul medical din penitenciar era închis din lipsă de personal medical.
Un alt aspect avut în vedere a fost implicarea activă a Elenei Udrea în programele educaționale și de sprijin psiho-social desfășurate în cadrul închisorii.
Judecătorii au considerat și faptul că Udrea a păstrat legătura cu familia, beneficiind de suport emoțional și material. Acest lucru a fost evaluat ca fiind pozitiv pentru reinserția sa socială după ieșirea din penitenciar.
Instanța a ținut cont și de faptul că faptele pentru care a fost condamnată au fost comise în perioada 2010–2012, într-un context legat de funcțiile deținute la acea vreme, funcții pe care nu le mai ocupă și de la care este interzisă pe viitor prin decizia de condamnare.
Judecătorul a concluzionat că Udrea are șanse reale de a se integra în câmpul muncii după eliberare, acest element fiind considerat important pentru prevenirea recidivei. De asemenea, s-a luat în calcul faptul că este mamă a unei fetițe minore.
Pe baza acestor considerente, instanța a apreciat că Elena Udrea a înregistrat progrese reale în procesul de corectare și reeducare. Judecătorii au concluzionat că durata detenției executate este suficientă pentru îndeplinirea scopului educativ și preventiv al pedepsei.
Este esențial de menționat că, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni până la expirarea pedepsei inițiale, liberarea condiționată poate fi revocată.