Ilie Bolojan introduce conceptul de “demisie de onoare” în PNL. Cine este vizat de această măsură

În calitate de lider interimar al PNL, Ilie Bolojan a venit cu o soluție prin care evită demiterea directă a liderilor organizațiilor județene care se află în coada clasamentului la alegeri. Pe 12 iulie, premierul României va fi desemnat oficial ca președinte al Partidului Național Liberal, în cadrul Congresului.

Ilie Bolojan propune „demisia de onoare” ca normă internă

Prin introducerea „demisiei de onoare”, Ilie Bolojan urmărește să impună o regulă de responsabilitate internă în partid. Astfel, liderii care nu performează sunt încurajați să renunțe de bunăvoie la funcții, asumându-și eșecul în fața electoratului și a partidului.

Reintroducem în statut demisia de onoare a preşedinţilor de organizaţii care au obţinut, la ultimele alegeri locale şi parlamentare, ultimele 10 locuri. Asta nu înseamnă că vor fi imediat demişi, dar asta înseamnă că, dacă ai obţinut rezultate proaste, este o chestiune de onoare, îţi depui demisia”, a spus Ilie Bolojan la Consiliul Național al PNL de sâmbătă, 28 iunie, la Parlament.

Prin această măsură, președintele interimar transmite că PNL nu va mai tolera lipsa de rezultate. Cei care refuză să plece de bunăvoie vor fi înlocuiți, deoarece conducerea centrală are acum sprijinul prevederilor statutare pentru a lua această decizie.

PNL intră într-o nouă eră a competiției interne

Bolojan a declarat că prin modificarea statutului, dorește să impulsioneze competiția internă. El a subliniat că, fără o schimbare imediată, partidul riscă să nu mai aibă vreo șansă în următoarea perioadă.

“Această responsabilitate este foarte importantă fiindcă va genera o competiţie în aşa fel încât să obţii performanţă pentru că altfel nu te protejează alianţele din partid, ci te protejează votul cetăţenilor”, a explicat Ilie Bolojan.

În ședința de sâmbătă, 28 iunie, Consiliul Național al PNL a aprobat statutul modificat propus de Bolojan. Printre cele circa 100 de schimbări, cea mai semnificativă este reducerea duratei unui mandat în conducere de la patru la doi ani. Această modificare a fost susținută de liderul interimar.

Executivul va continua luni dezbaterile, în cadrul unei noi ședințe axate pe evaluarea reducerilor bugetare. În același timp, liderii sindicali organizează proteste și discuții pentru a defini o poziție unitară. Un val și mai puternic de indignare vine din partea elevilor și studenților, care plănuiesc un protest comun duminică, în fața sediului Guvernului, ca urmare a intenției autorităților de a diminua cuantumul burselor școlare.

Românii se vor confrunta cu cheltuieli sporite în perioada imediat următoare, în contextul în care premierul va anunța la începutul săptămânii un pachet fiscal nou. Ordonanța care viza reducerea sporurilor a fost amânată, după ce Consiliul Economic și Social a decis retragerea sa de pe ordinea de zi, la cererea sindicatelor. Premierul Ilie Bolojan a subliniat că, în următoarele două săptămâni, Guvernul are două priorități majore: ajustarea deficitului și atragerea fondurilor europene.

Luni, Executivul va încerca din nou să reducă sporul pentru condiții periculoase. Acesta ar putea scădea de la 15%, maximum 1.500 lei, la 300 lei brut. Măsura a generat ample proteste din partea angajaților. Prin această reducere, statul estimează economii de 1,3 miliarde de lei anual.

Reprezentanții sindicatelor se vor întruni luni dimineață pentru a decide planul de acțiune împotriva măsurilor propuse de Guvernul Bolojan, pe fondul tensiunilor crescute din sectorul public.

Ilie Bolojan a atras atenția că România traversează o perioadă economică complicată, generată de deficitele cronice acumulate în anii anteriori, cu un vârf negativ anul trecut. Premierul a menționat că TVA-ul va fi modificat prin stabilirea a două noi praguri. Alte măsuri vor include majorarea accizelor pentru alcool și carburanți, precum și o impozitare suplimentară pentru capital, sectorul bancar și industria jocurilor de noroc.