Ilie Bolojan: “Plătim aproape un miliard de euro pentru burse. Acest lucru trebuie reconfigurat”

Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri, la finalul ședinței de guvern, că lucrează la un nou program de burse destinat elevilor, precizând că în prezent statul alocă aproximativ un miliard de euro pentru aceste burse, sumă care necesită o regândire.

“Am dezvoltat un pachet de burse pentru elevi, care a plecat acum trei ani de zile de la 188 de milioane de lei pe toată țara și am ajuns la 4,7 miliarde de lei, în trei ani de zile, deci o creștere imensă. Sunt bune orice fel de burse, dar gândiți-vă că plătim un miliard euro aproape doar pe bursele elevilor și cei care fac o analiză a notelor vor constata o dinamică crescătoare peste pragul stabilit imediat după ce au apărut bursele, sigur nu datorită efortului elevului combinat cu cel didactic, ci datorită reperului de bursă și acest lucru trebuie reconfigurat”, a precizat Ilie Bolojan, într-o conferință de presă.

Măsurile fiscale anunţate săptămâna viitoare; “TVA cu două praguri; S-a abuzat de sporul de antenă”

Ilie Bolojan a adăugat că un set de măsuri fiscale, vizând reducerea cheltuielilor publice, va fi prezentat săptămâna viitoare. Totodată, premierul a evidențiat faptul că România se confruntă cu dificultăți economice majore.

Premierul a explicat că aceste probleme economice sunt rezultatul unor deficite bugetare constante în ultimii ani, subliniind că anul trecut s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al deficitului.

Punctele esențiale din declarațiile făcute de premierul Ilie Bolojan la finalul ședinței de guvern:

“Am considerat că după o şedinţă de guvern, care pregăteşte pachetul de măsuri pe care îl vom anunţa săptămâna viitoare, este normal să vin în faţa dumneavoastră să vă explic care sunt aceste probleme şi să vă răspund întrebări.

România este într-o situație dificilă, având cel mai mare deficit înregistrat anul trecut. Avem printre cele mai mici venituri din Europa ca pondere, iar cheltuielile sunt mai mari decât ne putem permite. Creditele pe care le luăm sunt la dobânzi ridicate și, pentru că nu putem recupera acest deficit pe termen scurt, va trebui să continuăm să ne împrumutăm și în perioada următoare. România trebuie să atace două probleme: deficitul și accesarea fondurilor europene.

Ca urmare a acestei situaţii şi acumulărilor pe care le avem, avem printre cele mai mici venituri din Europa, ca pondere din PIB, avem cheltuieli mai mari decât ne putem permite. Nu neapărat cheltuieli publice mai mari care ţin de numărul de locuitori, ci cheltuieli publice mult prea mari faţă de numărul de contribuabili. Creditele pe care le luăm sunt la dobânzi destul de ridicate şi pentru că nu putem recupera, într-un termen scurt, acest deficit de 30 de miliarde de euro dintre cheltuielile statului şi venituri, va trebui să luăm şi în perioada următoare credite.

E nevoie să ne creștem veniturile și să ne scădem cheltuielile, dar trebuie să facem asta atât într-un regim de urgență, cât și pe termen lung. În ceea ce privește scăderea cheltuielilor, lucrăm pe mai multe componente. Inventariem tot ce înseamnă comitete, comisii, le-aș numi sinecuri, și, în fiecare ședință, vom ataca această zonă.

Astăzi am început cu o astfel de structură care ține de Guvern: un comitet format din 17 persoane, care aveau un venit de 4.000 de euro net pe lună, l-am transformat într-un comitet de 5 persoane, cu un venit de 1.000 de euro.

Avem câteva acumulări pe care nu le putem nega: un număr mare de sporuri permise de lege, unele dintre ele au fost abuzate, avem sporuri unele peste altele. Cele populare, spor de antenă, un om care e în sectorul public dacă e în fața unui calculator beneficiază de acest spor. La privat nu se beneficiază de acest spor. Toate sporurile vor fi evaluate în perioada următoare și vor fi corelate cu performanța și realitatea.

Sporul pentru fonduri europene, de 50%, este legat de numărul de ore lucrate, dar pierdem fonduri și proiectele nu se finalizează la timp. Orele lucrate sunt, de multe ori, doar bifate. Introducerea unor criterii clare de performanță, astfel încât să se reflecte gradul de absorbție, reprezintă un demers corect.”