Au fost depistați zeci de mii de angajați la stat care ar putea fi disponibilizați. Se anunță măsuri de austeritate.

Executivul condus de Bolojan trebuie să acopere un deficit bugetar de 30 de miliarde de lei pentru ca România să respecte pragul de 7% stabilit pentru deficit.

“Suntem în fața unui test major. Dacă România va continua să se împrumute pentru cheltuieli mult mai mari decât își poate permite – chiar și pentru salarii și pensii – riscăm ca pe viitor să nu le mai putem plăti deloc. Se cuvine să le cerem scuze cetățenilor noștri pentru cum a ajuns România”, a declarat în plen Ilie Bolojan, premierul României.

Noile decizii pentru reducerea deficitului bugetar

O variantă rapidă pentru a aduce mai mulți bani la buget este majorarea taxei pe valoare adăugată. Cotele reduse de TVA vor fi modificate: cea de 5% va fi urcată la 9%, iar cea de 9% la 19%. Începând cu 1 august, se vor înregistra creșteri de prețuri la energia termică, panouri solare, lemne pentru foc. De asemenea, vor fi mai costisitoare locuințele care au sub 120 de metri pătrați sau sub valoarea de 120.000 de euro. Tarifele pentru restaurante și hoteluri vor crește cu 10%. Prețurile alimentelor și medicamentelor vor rămâne neschimbate, păstrând TVA de 9%.

“Se duce direct în inflaţie, când creşte TVA cresc preţurile. Trebuie să ținem cont că din fiecare 10 lei pe care noi îi plătim ca urmare a creșterii cotelor, indiferent din care cote, doar 7 lei ajung la buget, 3 lei ajung în buzunarul hoților”, a explicat Gabriel Biriş, expert fiscal.

Lista produselor și serviciilor care se vor scumpi e mult mai extinsă. Accizele vor fi majorate cu 10%, ceea ce va duce la creșterea prețurilor la combustibili, alcool și produse din tutun. De asemenea, rovinieta va costa 50 de euro.

Băncile vor fi taxate mai dur. De anul viitor, instituţiile financiare ar putea plăti un impozit de 29% pe aşa numitul „profitul excesiv”.

“Va fi construită în cursul acestui an. Vom discuta cu băncile, BNR, și vom găsi o formulă optimă prin care această taxă care privește profit excesiv al băncilor, care trebuie definit în prealabil, să poată fi aplicabilă”, a transmis Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.

În schimb, aproape 1 milion de pensionari cu venituri de peste 4.000 lei vor fi obligaţi să contribuie la sănătate cu 10% din ce depăşeşte această sumă. De exemplu, o pensie de 5.000 lei se va reduce cu 100 de lei.

“Noi am spus tot timpul ca unul din lucrurile pe care nu le vom negocia e legat de venituri mici și mijlocii. Pensiile sub 4.000 de lei nu vor fi atinse. 3 milioane de pensionari au pensii sub 4.000 de lei”, a precizat Sorin Grindeanu, preşedinte interimar PSD.

Şi taxa pe boală revine. Toţi românii care sunt în concediu medical, inclusiv bolnavii cronici ori pacienţii oncologici, vor plăti contribuţie la sănătate 10%. Iar medicii vor fi verificaţi.

“Avem milioane de concedii fictive, asta e una dintre măsurile care va descuraja pacienții și medicii să elibereze aceste concedii medicale fictive. Nu e vorba de nicio poliție a concediilor medicale, vor fi verificate fișele medicale ale medicilor. Nu va merge nimeni acasă la pacienți”, a spus Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii.

La stat se anunţă vremuri grele

Pensiile şi salariile vor fi îngheţate până în 2027. Românii fără loc de muncă vor putea beneficia de şomaj cel mult 6 luni, faţă de 1 an cât este în prezent. Sporurile vor fi reduse, iar mai multe instituţii comasate. Guvernul Bolojan vrea să concedieze 20% din angajaţii ministerelor.

Şi Fiscul va fi reorganizat.

“Să recunoaștem faptul că, din foarte multe puncte de vedere, ANAF este disfuncțional. Nu vreau ca ANAF, în mandatul meu de ministru, să înceapă vânătoarea de controale în special către micii antreprenori și IMM-uri, unde ANAF joacă rolul de dur. Iar în relația cu marii evazioniști sau în cazul complicate e blânduţ. Aș vrea ca ANAF să inverseze această atitudine”, a adăugat despre reformă Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.

Şi în administraţia locală se vor reduce cheltuielile.

“Atunci când e vorba de o scădere a populației într-o unitate administrativ-teritorială să nu se mențină același număr de angajați. Este vorba de 18.390 posturi din simularea noastră care pot să dispară prin această formulă”, potrivit lui Cseke Attila, ministrul Dezvoltării.

Partidele propun desfiinţarea funcţiei de viceprimar pentru localităţile cu mai puţin de 1.500 de locuitori.