Ce este interzis să faci de Sânziene, ziua în care se prind farmecele și blestemele
Pe data de 24 iunie, creștinii ortodocși marchează Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare cunoscută și sub numele de Ziua Sânzienelor. În această zi specială, se spune că farmecele și blestemele au cea mai mare putere.
În zona Ardealului, sărbătoarea poartă numele de Sânziene, în timp ce în Muntenia și Oltenia este cunoscută ca Drăgaica.
Lucruri de evitat de Sânziene:
Nu trebuie să-i uiți pe cei plecați dintre noi. Tradiția spune că rugăciunile rostite pentru sufletele celor morți în această zi au un efect mai puternic decât oricând.
Credincioșii care se roagă la moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava în această zi sunt încredințați că vor fi feriți de boli și necazuri.
În noaptea dintre 23 și 24 iunie, se spune că Sânzienele cutreieră pământul sau plutesc prin văzduh. Ele binecuvântează recoltele și ajută femeile căsătorite să rămână însărcinate.
În această zi, oamenii adună flori de sânziene și fac din ele coronițe. Acestea se aruncă pe acoperișuri, iar cine are o coroniță care rămâne acolo, va trăi ani mulți.
Nu este recomandat să speli haine sau să faci curățenie în casă. Se crede că aceste treburi aduc ghinioane și pericole venite din surse neștiute.
Nu este bine să faci jurăminte false sau să promiți ceva ce știi că nu vei îndeplini.
Evită pădurile în noaptea de Sânziene. Se zice că ielele își fac apariția, iar cei care le văd pot rămâne muți sau chiar orbi.
Nu rosti rugăciuni pentru nenorocirea altora și nu dori răul nimănui. Se spune că astfel de fapte atrag pedepse cumplite, venite din partea Diavolului.
Nu este bine să intri în conflicte. Cei care se ceartă în această zi pot suferi de boli și vor atrage certuri în viața lor.
Tradiții populare românești legate de Sânziene
Un obicei specific acestei sărbători este „Făclia de Sânziene”. Flăcăii urcau pe dealuri cu făclii aprinse, dansând cu ele, chiar și trecându-le printre picioare până ce flacăra se stingea aproape complet. Ulterior, făcliile erau purtate în jurul casei și grădinii, fiind apoi puse într-un loc special. Acest ritual avea rolul de a aduce protecția soarelui asupra gospodăriei și culturilor.
În Oltenia, un alt obicei este „Dansul Drăgaicei” sau „Alaiul Drăgaicei”. Mai multe fete din sat dansau prin sat, una dintre ele fiind aleasă să fie Drăgaica, îmbrăcată ca o mireasă, cu spice de grâu în păr.
Fetele purtau veșminte albe și voaluri împodobite cu flori de sânziene. Mergeau din loc în loc, mai ales la răscruci, unde dansau și transmiteau urări de sănătate și bucurie sătenilor.
Tot în această zi se spune că încetează cântecul cucului. Potrivit unei credințe populare, această pasăre cântă de la Bunavestire până la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Dacă cucul amuțește mai devreme, se consideră un semn că anul va fi lipsit de ploi.