Anunțul de la UE. care pune România la zid

Discuțiile tensionate dintre partidele care urmează să formeze noul guvern, aflate în desfășurare de aproape trei săptămâni, vizează măsuri care ar trebui să aducă 20 de miliarde de lei la bugetul statului.

Implementarea acestor decizii este esențială și pentru continuarea finanțărilor europene. Primele dezbateri în acest sens sunt programate chiar vineri, la întâlnirea miniștrilor de Finanțe din Luxemburg. Cu toate acestea, Tánczos Barna, ministrul interimar al Finanțelor, a declarat că nu va fi prezent la reuniune.

Negocierile între liderii coaliției par să se apropie de o concluzie privind pachetul de măsuri fiscale, care, indiferent de forma finală, vor influența direct nivelul de trai al populației. Începând cu 1 iulie, TVA-ul ar putea crește de la 19% la 21%, cu o cotă redusă de 9% păstrată doar pentru alimente și medicamente.

Accizele pentru produse precum alcoolul, tutunul și băuturile cu un conținut ridicat de zahăr sunt și ele vizate de creșteri. În același timp, vor expira plafonările impuse prețurilor la alimente de bază și energie electrică, fapt care ar putea duce la noi scumpiri.

Printre măsurile analizate se numără și majorarea impozitului pe profit, de la 16% la 19%, dar și a celui pe dividende, tot la 16%, ceea ce ar însemna un impact suplimentar asupra mediului economic.

Pe partea reducerii cheltuielilor statului, se discută despre comasarea unor instituții și agenții, restructurări de personal, precum și eliminarea unor sporuri, cum sunt cele de antenă și de doctorat.

Reducerea cheltuielilor ar putea fi sprijinită și de o limitare a salariilor bugetarilor, conform unor surse politice. Pachetul de măsuri, odată stabilit, trebuie să genereze venituri suplimentare urgente, în valoare de 20 de miliarde de lei.

În absența acestor reforme, Comisia Europeană ar putea suspenda accesul României la fondurile europene, în toamnă, din cauza deficitului bugetar excesiv, care este acum de trei ori mai mare decât limita maximă permisă în UE. La reuniunea ECOFIN de la finalul acestei săptămâni, va fi discutată situația fiscală a țării noastre.

România va fi reprezentată la această întâlnire de un secretar de stat din Ministerul Finanțelor, întrucât ministrul interimar nu va participa, anunțând că nu se va mai afla în funcție la acel moment.

Tánczos Barna a declarat: „Nu voi mai fi ministrul Finanțelor. România va avea un reprezentant la ECOFIN, iar ceea ce contează este setul de măsuri propuse, nu persoana care le prezintă, ci pachetul negociat de noua coaliție.”

Pentru a evita suspendarea fondurilor europene, măsurile fiscale trebuie finalizate până la sfârșitul acestei luni, urmând să fie prezentate oficial la Bruxelles pe 8 iulie, într-un cadru favorabil.

Parlamentul European a aprobat, la Strasbourg, extinderea cu 18 luni a termenului pentru implementarea planurilor de redresare, oferind României un răgaz care ar putea salva proiecte importante de investiții. Europarlamentarii români implicați în negocieri au explicat importanța acestui vot.

Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a declarat: „Avem spitale care pot beneficia dacă primim o extensie de șase până la opt luni. Acestea sunt proiecte în stadiu avansat, unde trebuie doar achiziționate echipamente sau finalizate detalii tehnice.”

Siegfried Mureșan a subliniat: „Trebuie să analizăm ce investiții pot fi duse la capăt în timp util și pe care trebuie să le abandonăm. PNRR-ul presupune atât reforme, cât și investiții. Finanțările vin doar dacă respectăm angajamentele asumate.”

România a realizat până în prezent doar 27% din reformele prevăzute în PNRR, riscând să piardă o parte importantă din finanțările europene alocate.

Toate statele membre sunt obligate să finalizeze reformele și investițiile asumate până la 31 august 2026. Totuși, întârzierea este generalizată în UE: doar jumătate dintre fondurile disponibile au fost contractate, iar circa 70% dintre reformele promise nu au fost îndeplinite.

Din acest motiv, eurodeputații au votat la Strasbourg extinderea cu un an și jumătate a termenului pentru implementarea proiectelor prin mecanismul de redresare și reziliență. Prelungirea vizează exclusiv investițiile avansate, cum sunt spitalele aflate în construcție sau șantierele aproape finalizate. Pentru România, miza este semnificativă.

Din cele 28,5 miliarde de euro prevăzute pentru România, doar aproximativ o treime au fost contractate până în prezent. Cu toate acestea, ca decizia Parlamentului European să devină efectivă, este necesar și acordul Consiliului și al Comisiei Europene, care până acum s-au arătat reticente în a extinde termenul.

Mai mult, Comisia a cerut deja tuturor statelor, inclusiv României, să-și actualizeze planurile de redresare și să elimine proiectele care nu mai pot fi realizate la timp, concentrându-se doar pe cele fezabile. Vineri, la Luxemburg, miniștrii de Finanțe vor discuta din nou despre viitorul PNRR-urilor.