Ilie Bolojan, anunț de ultimă oră:” Vor trebui luate măsuri de corecție nepopulare, dar necesare. Nu mai putem să acceptăm pensiile speciale…”

Ilie Bolojan, declarații de ultimă oră privind stadiul negocierilor politice

Ilie Bolojan urmează să ofere informații actualizate despre progresul discuțiilor dintre formațiunile politice într-o conferință de presă programată vineri, la ora 17.00. Fostul președinte interimar vine cu o declarație importantă legată de situația actuală.

Negocieri tensionate și posibili premieri în discuție

În cadrul negocierilor purtate alături de președintele Nicușor Dan, două nume sunt vehiculate pentru funcția de premier: Anca Dragu, actual guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova, și Ionuț Dumitru, economist-șef într-o bancă comercială din România.

Întâlnirile desfășurate joi, mai întâi la Palatul Victoria și apoi la Palatul Cotroceni, s-au încheiat fără niciun progres major, întrucât nici Ilie Bolojan și nici PSD nu doresc să preia funcția de prim-ministru. Surse apropiate discuțiilor au declarat pentru Antena3.ro că Bolojan a respins din nou această propunere, iar Sorin Grindeanu, din partea PSD, nu este dispus nici el să o accepte. Ambii sunt reticenți, temându-se că măsurile de austeritate vor afecta negativ imaginea lor publică.

În timpul discuțiilor, au fost luate în calcul mai multe opțiuni pentru ocuparea funcției de șef al guvernului. Totuși, unele dintre propuneri au fost respinse de liderul interimar al USR, Dominic Fritz, care le-a considerat nepotrivite, acuzând că provin din vechea clasă politică.

Potrivit informațiilor obținute de Antena3.ro de la liderii politici implicați, pozițiile celor patru formațiuni implicate în tratativele din ultimele două săptămâni sunt în continuare incompatibile. Există diferențe majore nu doar în privința desemnării unui premier, ci și în ceea ce privește distribuția portofoliilor ministeriale și pachetul de măsuri fiscale ce urmează să fie aplicate.

În acest context tensionat, o posibilă ieșire din impas ar fi ca Nicușor Dan să ia o decizie unilaterală privind viitorul prim-ministru și să ofere un mandat clar pentru formarea guvernului. În paralel, liderii politici așteaptă o direcție fermă și în ceea ce privește planul de măsuri economice ce trebuie înaintat Comisiei Europene în luna iulie.

“Suntem la finalul unei săptămâni de discuții legate de programul de guvernare, de formarea Guvernului, și cred că este corect să vă prezint în mod onest în ce situație se găsește România.

Suntem într-o situație complicată, dar aș vrea să definesc cât se poate de clar câțiva indicatori, în așa fel încât dvs. și cei care ne urmăresc să înțeleagă foarte bine în ce situație suntem.

Ca țară avem un deficit bugetar foarte mare, adică diferența dintre veniturile pe care le încasăm și cheltuieli este cea mai mare din Europa, așa cum vedeți pe graficul alăturat. Deficitul bugetar a fost în 2024 de 9,3%.

Ce susținem noi? În primul rând sunt două tipuri de măsuri: cele în regim de urgență și cele pe termen mediu.

Cele în regim de urgență țin de constrângerile pe care le avem și de realitățile actuale. Urgentarea accesării fondurilor europene, renegocierea planului după care le accesăm, pentru că nu mai putem respecta. Apoi, să urmărim că angajamentele pe care le-am respectat să le îndeplinim cât mai repede posibil.

Dacă investitorii au încredere în direcția în care se mișcă țara vom primi credite în condiții mai avantajoase cu dobânzi mai bune. De la un deficit de 9,3% anul acesta este imposibil să coborâm cu 2% în jumătate de an, dar trebuie să venim cu un plan în zilele următoare, pentru a prezenta Comisiei și creditorilor perspectiva pe termen scurt, care înseamnă o corecție ce nu se poate face decât din creșterea de venituri, din eșalonarea investițiilor și din scăderea de cheltuieli

Nu mai putem să acceptăm pensiile speciale. Avem pensionări în floarea vârstei, și într-o perioadă de maturitate putem avea servicii la fel de bine asigurate cu mult mai puține cheltuieli. Prin această reformă putem corecta inechitățile din sistemul de pensii.

Nu mai putem să mergem cu sinecurile. Mă gândesc la un comitet de pe lângă Exim Bank, unde de la șapte oameni s-a ajuns la 19 oameni, de la 1.500-2.000 de euro net s-a ajuns la 4.000 de euro net, ajungem la 1 milion de euro pe an, care poate fi redus ca și cuantum și ca număr.”