CCR a emis o decizie cu impact major. Situația s-a schimbat radical.

Curtea Constituțională a României a dat publicității motivarea hotărârii prin care declară ca fiind neconstituționale prevederile referitoare la afișarea declarațiilor de avere și obligativitatea menționării veniturilor membrilor de familie ai funcționarilor publici.

Magistrații Curții au argumentat că afișarea online a acestor declarații dezvăluie în mod nejustificat date cu caracter personal, afectând viața privată și demnitatea indivizilor. Cu toate acestea, instanța precizează că nu este eliminată cerința de a completa datele privind averea rudelor, ci doar este înlăturată răspunderea penală în cazul imposibilității reale de a obține informațiile respective.

Curtea a constatat că două articole esențiale din Legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice contravin Constituției.

A fost eliminată prevederea ce obliga Agenția Națională de Integritate să facă publice declarațiile de avere ale oficialilor și angajaților statului, judecătorii apreciind că transparența nu poate prevala asupra vieții intime, iar detalii precum localitatea în care se află un bun pot facilita identificarea posesorului.

“Expunerea publică a unei asemenea informații, impusă prin lege, echivalează cu încălcarea directă și nejustificată a dreptului său la viață privată”, explică judecătorii în motivare.

Cristian Pîrvulescu, politolog: “Transparența este importantă, însă abuzul de transparență riscă să creeze enorm de multe probleme. Și există și foarte multă ipocrizie. Spre exemplu, în SUA își publică declarația de avere 26.000 de funcționari publici din 23 de milioane. În România sunt 300.000, aproape toți funcționarii publici. E important ca declarația de avere să fie publicată de președinte, miniștri, președinți de consilii județene, dar toți, absolut toți funcționarii…”

Curtea mai arată că doar în zece țări europene, în afară de România, sunt solicitate declarațiile de avere ale parlamentarilor, dar susține că e necesar un control al demnitarilor, suplimentar față de funcționari.

Motivarea Curții arată că „publicarea unei asemenea informații, impusă prin lege, echivalează cu o încălcare clară și nejustificată a dreptului la viață privată”.

Analistul politic Cristian Pîrvulescu a comentat că, deși transparența este esențială, exagerarea în acest sens poate genera numeroase probleme. El subliniază și o doză de ipocrizie în acest context: „În SUA, doar aproximativ 26.000 de funcționari din 23 de milioane își publică averea. În România, aproape 300.000 sunt obligați să o facă. E firesc ca președintele, miniștrii și liderii județeni să își declare averea, dar toți ceilalți?”

Curtea mai notează că România este una dintre puținele 10 state europene în care se cere o astfel de declarație parlamentarilor, însă admite că este nevoie de un control suplimentar în cazul demnitarilor față de ceilalți angajați ai statului.

Averile familiei – un subiect sensibil

O altă chestiune controversată vizează eliminarea obligației ca funcționarii să declare bunurile și veniturile soților sau copiilor. Deși Curtea nu anulează complet această cerință, ea elimină posibilitatea ca persoana care completează declarația să fie trasă penal la răspundere.

„Instanța subliniază că nu obligația de a declara bunurile rudelor este neconstituțională, ci răspunderea juridică a titularului pentru corectitudinea datelor furnizate de alte persoane. Această răspundere trebuie să fie individuală”, arată CCR în motivare.

Fostul președinte al ANI, Horia Georgescu, avertizează: „Cei care completează formularul pot acum, formal, să nu mai includă averea partenerului. ANI fiind o instituție administrativă, sesiza Parchetul doar în cazul în care apăreau suspiciuni. Acum, această obligație a dispărut, iar titularul poate susține că nu a primit informațiile necesare. Se va ajunge la un haos în aplicare.”

Puterea ANI, restrânsă prin decizia Curții

Legea ANI a reprezentat până acum un pilon esențial al transparenței și un instrument împotriva corupției, fiind inclusă printre cerințele de aderare la Uniunea Europeană.

De la data publicării motivării CCR, Parlamentul are la dispoziție 45 de zile pentru a corecta prevederile neconstituționale. În acest interval, articolele respective sunt suspendate, iar dacă nu se intervine legislativ, ele vor fi automat abrogate.

Prin urmare, revine Legislativului sarcina de a adapta legea astfel încât să nu fie încălcate angajamentele internaționale ale României privind combaterea corupției și să fie asigurată integritatea în exercitarea funcției publice.