Decizia Comisiei Europene în privința României. Vești proaste

A fost publicată Prognoza de primăvară 2025 – documentul de referință care va fundamenta măsurile necesare pentru ca Guvernul să reducă deficitul bugetar de la 9,3% din PIB în 2024, la 7% anul viitor.

Aceste politici vor fi aplicate într-un context economic dificil, marcat de o încetinire vizibilă a creșterii economice:

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a redus estimarea de creștere economică pentru 2025 de la 2,5% (pe baza căreia s-a construit Bugetul pentru 2025) la doar 1,4%, cifră ce va sta, cel mai probabil, la baza rectificării bugetare.

Această prognoză rămâne totuși mai optimistă comparativ cu unele evaluări din sectorul privat, unde economiștii preconizează un avans și mai redus – sub 1%, potrivit analiștilor CFA România, în condițiile intensificării riscurilor interne și internaționale. Și analiștii bancari au anunțat că urmează să își ajusteze în scădere previziunile de creștere economică.

Comisia Europeană a redus și ea estimarea de creștere a economiei României pentru acest an: de la 2,5% în prognoza de toamnă (noiembrie 2024), la 1,4% în prognoza de primăvară, publicată pe 19 mai. De asemenea, a corectat negativ și prognoza de deficit: de la -7,9% din PIB în toamnă la -8,6% în prezent.

Potrivit noii estimări CNSP, PIB-ul României în 2025 va fi de 1.894,2 miliarde de lei, cu circa 18 miliarde de lei mai mic decât nivelul de 1.912,6 miliarde de lei pe care s-a bazat bugetul, construit cu ipoteza unei creșteri de 2,5%.

Creșterea încă semnificativă a PIB-ului nominal, apropiată de ținta Guvernului, în ciuda ajustării puternice a PIB-ului real, se explică parțial prin revizuirea deflatorului PIB de la 5,8% la 6,1%. Această modificare vine în contextul în care și prognoza de inflație a fost revizuită în sus, de la 4,4% la 4,9% ca rată medie anuală.

Fără efectul inflației (deflator PIB), valoarea PIB nominal la final de 2025 ar fi de doar 1.785,5 miliarde lei, conform noii prognoze CNSP, un nivel abia peste cel din 2024.

Pe sectoare economice, CNSP prevede:

o scădere de -1,3% în industrie (de la +0,5% în prognoza anterioară), în contextul unei contracții de -1,5% a producției industriale (de la +0,4%),

o creștere de +5,0% în agricultură (de la +3,9%), pe fondul unui an mult mai favorabil comparativ cu 2024, care a fost secetos,

o expansiune de +3,8% în construcții (față de +4,8%), respectiv
o creștere mai redusă, de +1,6%, pentru servicii (comparativ cu +2,5%).

Serviciile reprezintă 63% din valoarea adăugată brută a economiei, iar contribuția lor la creșterea reală de 1,4% a PIB este estimată la 1,0 punct procentual, în scădere de la 1,6 puncte procentuale cât se estima în scenariul cu o creștere de 2,5%.

Consumul final este prognozat să avanseze cu 2,1%, în linie cu estimarea de toamnă.

Structura consumului va suferi modificări:

consumul gospodăriilor este așteptat să crească cu +2,7%, ușor peste estimarea anterioară (+2,5%),
în timp ce cheltuielile statului vor scădea cu -0,3%, comparativ cu o creștere anticipată anterior de +0,4%.
Investițiile (formarea brută de capital fix) au fost ajustate în jos semnificativ: doar +2,8% creștere estimată, față de +5,9% în prognoza de toamnă.

CNSP a revizuit și previziunile privind comerțul internațional, păstrând însă soldul balanței comerciale la același nivel:

exporturile de bunuri și servicii vor scădea cu -0,2%, de la o prognoză anterioară de +2,3% (94,7 mld. euro comparativ cu 95,6 mld. euro),
importurile vor crește mai lent decât estimarea anterioară, cu +2,8% față de +3,8% (130,6 mld. euro față de 131,5 mld. euro);

soldul balanței comerciale va fi astfel de -35,9 miliarde euro;

deficitul de cont curent se va adânci, atingând -30,2 miliarde euro (8,0% din PIB), față de -28,3 miliarde euro în prognoza de toamnă – o deteriorare de 0,6 puncte procentuale.

Salariile vor continua să crească
CNSP estimează o creștere a numărului de șomeri cu 15.000 față de prognoza anterioară, până la 265.000 de persoane în 2025.

În același timp, salariul mediu net lunar este prognozat să urce cu +6,3%, ajungând la 5.365 de lei până la sfârșitul anului, cu 10 lei mai mult decât în prognoza precedentă.