Marțea Albă, ce trebuie să faci în a treia zi de Paște ca să îți meargă bine

Marțea Albă din Săptămâna Luminată – Obiceiuri, tradiții și credințe populare

A treia zi de Paște, cunoscută drept Marțea Albă, face parte din Săptămâna Luminată, adică prima săptămână ce urmează după Învierea Domnului. În această zi, considerată nelucrătoare, nu se spală haine, nu se calcă și nu se face curățenie prin gospodărie. În mediul rural, femeile obișnuiesc să ofere de pomană pasca rămasă de la Paște și vin roșu, respectând astfel un obicei străvechi.

În cadrul acestei zile are loc și uscarea, apoi sfărâmarea Sfântului Agneț – pâinea sfințită pentru împărtășanie. Acesta este consacrat în timpul Liturghiei Sfântului Vasile din Joia Mare, în Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneț este pregătit conform unei rânduieli speciale, pentru a fi păstrat în biserică.

După ce este mărunțit, Agnețul este așezat într-un chivot ce rămâne pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneț este utilizat de-a lungul anului pentru a împărtăși persoanele bolnave sau pe cele care, din diverse motive, nu pot merge la biserică.

Tradiții, credințe și interdicții în Marțea Paștelui

Ziua este nelucrătoare: Nu se fac treburi casnice, cum ar fi spălatul, călcatul sau curățenia.

Femeile oferă de pomană: Pasca și vinul roșu sunt oferite persoanelor nevoiașe, în special în satele românești.

Ritualul legat de Sfântul Agneț: Acesta este uscat, sfărâmat și păstrat pentru a fi folosit la împărtășanie pe tot parcursul anului.

Se evită metaniile: În biserici, credincioșii nu fac metanii în această zi și până la sărbătoarea Rusaliilor.

Fără parastase: Nu se organizează pomeni pentru morți în Marțea Albă, nici în restul Săptămânii Luminate.

Psaltirea nu este citită: În această perioadă, preoții nu citesc din Psaltire.

Slube speciale de înmormântare: Acestea au o rânduială aparte, cu cântări dedicate Învierii.

Salutul pascal: Până la Înălțarea Domnului se folosește urarea „Hristos a înviat!” – „Adevărat a înviat!” și se cântă „Axionul Paștelui – Îngerul a strigat”.

Obiceiuri legate de resturile de la masa pascală în Marțea Albă

Marțea Albă mai este cunoscută și sub denumirea de Marțea Dracului, fiind o zi dedicată pomenirii atât a celor vii, cât și a celor trecuți în neființă. Totodată, în unele regiuni, ziua este cunoscută drept Matcalaul, marcând un moment de legământ simbolic între copii.

În această zi, copiii până în 14 ani merg lângă un pom înflorit pentru a se „înfrăți”. Sub copac se pun ouă roșii și sare. Apoi, se pregătesc mâncăruri tradiționale precum mămăliga, omleta și cârnații, ce sunt împărțite după încheierea ritualului.

O altă credință populară spune că firimiturile rămase de la masa de Paște trebuie păstrate și apoi îngropate. Din ele ar crește o plantă numită „cucoană” sau „măruncă”, despre care se spune că, atunci când este pisată și adăugată într-o băutură, poate ajuta femeile care doresc să aibă copii.