Anularea ajutoarelor sociale. Asistaţii social puși să muncească în folosul comunităţii pentru banii primiți pe card

Mulți beneficiari ai ajutoarelor sociale din România refuză să depună orice efort pentru banii primiți de la stat. Anul trecut, aproape 15.000 de persoane care beneficiază de acest sprijin financiar nu au acceptat să muncească sau să își caute un loc de muncă.

Într-un oraș din Germania, autoritățile locale au propus ca beneficiarii de ajutoare sociale să fie obligați să presteze muncă în folosul comunității. Departamentul de afaceri sociale din Essen intenționează să impună această regulă, iar cei care nu sunt capabili de muncă vor trebui să demonstreze acest lucru printr-un control medical. Totuși, ideea a stârnit numeroase controverse.

În România, persoanele apte de muncă care beneficiază de ajutor social au deja obligația de a presta muncă în folosul comunității. Cei care nu respectă această regulă riscă să piardă dreptul la sprijin financiar.

Orașul german care vrea să impună munca obligatorie pentru beneficiarii de ajutoare sociale

Dezbaterea privind ajutoarele sociale este una intensă în Germania. În timp ce unii consideră aceste beneficii esențiale, alții cer eliminarea lor. Alegerile federale din 2025 ar putea decide soarta acestor prestații. Partidele Verzi și SPD vor să mențină „prestația pentru cetățeni”, în timp ce CDU și AfD doresc desființarea acestui sprijin.

În acest context electoral tensionat, Essen, un oraș din Renania de Nord-Westfalia, propune o măsură drastică: înlocuirea prestațiilor pentru cetățeni cu un ajutor de șomaj și obligarea beneficiarilor să muncească în folosul comunității.

Conform publicației Frankfurter Rundschau, inițiativa vine din partea lui Peter Renzel, șeful departamentului de afaceri sociale din Essen. El propune ca fiecare beneficiar apt de muncă să lucreze zilnic timp de trei ore pentru comunitate.

Renzel argumentează că ajutoarele sociale sunt finanțate din taxele plătite de populație, iar cei care le primesc și pot munci ar trebui să ofere ceva în schimb societății. În plus, refugiații care solicită azil ar trebui să fie integrați în acest program, ideal alături de cursuri de limbă. Doar cei care au probleme medicale vor fi exceptați de la această obligație.

Un model similar a fost deja adoptat în orașul Schwerin, unde, la sfârșitul anului 2024, consiliul local a decis că atât solicitanții de azil, cât și beneficiarii de prestații sociale trebuie să muncească pentru comunitate. Ca bază legală, au fost luate în considerare așa-numitele „locuri de muncă de 1 euro”.

Cu toate acestea, măsura nu este lipsită de critici. Unii experți consideră că impunerea muncii obligatorii nu este o soluție eficientă. Aceasta ar trebui aplicată doar persoanelor care refuză să muncească, iar costurile administrative pentru implementarea programului ar putea fi foarte mari.

România, țara asistaților social. Aproape 15.000 de beneficiari de ajutoare sociale au refuzat anul trecut să muncească sau să își caute loc de muncă

România continuă să fie o țară a asistaților social. Conform datelor prezentate la solicitarea „Adevărul” de către Ministerul Muncii, în România au fost, în 2024, nu mai puțin de 259.418 beneficiari ai venitului minim de incluziune, ce a înlocuit ajutoarele sociale.

Venitul minim de incluziune este sprijinul financiar acordat de stat pentru a asigura nivelul de trai minimal, pentru familiile și persoanele singure aflate în situația de dificultate. Acesta a înlocuit ajutorul social şi alocaţia pentru susţinerea familiei, intrând în vigoare din data de 1 ianuarie 2024.

Conform informațiilor furnizate de către Ministerul Muncii în exclusivitate pentru „Adevărul”, anul trecut nu mai puțin de 14.855 beneficiari ai venitului minim de incluziune au refuzat pur și simplu să presteze ore în folosul comunității ori să se prezinte la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă pentru a își căuta un job.

Tot în 2024, cei mai mulți beneficiari ai venitului minim de incluziune au fost în județele Dolj (15.310), Bacău (12.820), Buzău (11.643), Suceava (11.537) și Teleorman (11.292).

20% dintre locuitorii unei comune primesc ajutoare sociale