Comisia de la Veneția a publicat un raport cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România

Comisia de la Veneția a emis un raport privind anularea alegerilor prezidențiale din România

Luni, 27 ianuarie, Comisia de la Veneția a dat publicității un raport legat de anularea scrutinului prezidențial desfășurat în România în decembrie 2024. Documentul oferă clarificări despre contextul și condițiile în care o astfel de decizie poate fi adoptată.

În raport se subliniază că anularea alegerilor este justificată doar în situații excepționale. În cazul analizat, s-a evidențiat dificultatea dovedirii unor nereguli legale în campaniile electorale online. Prin urmare, o decizie de acest tip trebuie să fie însoțită de o explicație detaliată care să includă descrierea concretă a „încălcărilor” constatate. În plus, dovezile aduse în sprijinul hotărârii trebuie să fie solide și fără echivoc.

De asemenea, Comisia atrage atenția că o hotărâre de anulare nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe informații clasificate. Este considerată esențială transparența în asemenea cazuri, iar cetățenilor ar trebui să li se ofere o expunere clară a motivelor care au condus la această măsură.

“Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de chestiuni sunt cruciale.

Astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, arată raportul.

“Părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere”

Raportul mai subliniază că deciziile privind alegerile nu trebuie să fie influențate de date care nu pot fi verificate cu exactitate. Totodată, este precizat că părțile implicate trebuie să aibă ocazia să își exprime punctul de vedere și să prezinte dovezi în sprijinul lor.

Acest raport a fost elaborat la cererea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care a solicitat Comisiei de la Veneția clarificări referitoare la normele juridice aplicabile în invalidarea unui proces electoral de către o curte constituțională. Solicitarea a venit ca urmare a deciziei din 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României.

Recomandările transmise de Comisia de la Veneția

Comisia de la Veneția a transmis mai multe recomandări. Potrivit raportului:

“Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral și astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organ judiciar, de curtea constituțională sau de o instanță electorală specializată, atunci când există un astfel de organism judiciar.

Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăților și intereselor electorale de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe baza influenței mass-media și, în special, a mass-mediei sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate;

Statele ar trebui să reglementeze consecințele tulburărilor informaționale, ale atacurilor cibernetice și ale altor amenințări digitale la adresa integrității electorale; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde un acces corect și acces corect și echitabil la mass-media online, iar reglementările ar trebui puse în aplicare pentru a se asigura că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor de internet nu favorizează anumite partide sau candidați în detrimentul altora;

Normele generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale ar trebui aplicate campaniei electorale online prin intermediul platformelor social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze faptul că publicitatea electorală publicitatea electorală online trebuie să fie identificată ca atare și să fie transparentă, iar platformele media sociale sunt obligate să dezvăluie date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia”, se mai arată în raport.

În decembrie 2024, CCR a anulat alegerile prezidențiale din România, decizie luată după desecretizarea documentelor CSAT în care se preciza că în campania electorală a candidatului clasat pe primul loc în turul 1, Călin Georgescu, s-ar fi implicat un „actor statal”.

Cu o săptămână în urmă, CEDO a respins solicitarea lui Călin Georgescu, care atacase la Curtea Europeană hotărârea CCR de anulare a procesului electoral din 2024.