Au apărut primele detalii despre cei trei hoți care au furat tezaurul dacic din Olanda: ”Totul a durat 2 minute, au mers la țintă!”
Pe 25 ianuarie, Muzeul Drents din Olanda a fost teatrul unui jaf spectaculos, în urma căruia au dispărut piese extrem de valoroase din tezaurul dacic. Printre obiectele furate se numără Coiful de Aur de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur, elemente de patrimoniu provenind din Sarmizegetusa Regia. Jaful, efectuat de trei persoane încă neidentificate, a fost realizat rapid și cu o precizie uimitoare. Detalii suplimentare au fost făcute publice.
Un jaf rapid și foarte bine organizat
Potrivit lui Ernest Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, întreaga operațiune a fost extrem de rapidă și ”țintită”. Hoții au reușit să distrugă zidul de beton armat al sălii de expoziție, un obstacol major, și au pătruns direct în vitrinele care adăposteau piesele valoroase din patrimoniul românesc.
În doar două minute, cei trei infractori au reușit să fure Coiful de Aur de la Coțofenești și cele trei brățări de aur dacice, lăsând autoritățile să afle de jaful petrecut abia după explozia survenită.
”Au spart zidul de beton armat, care era singurul zid exterior al sălii de expoziție. Totul a durat doar două minute, iar hoții au mers direct la țintă”, a declarat Târnoveanu pentru HotNews.
Piese de patrimoniu inestimabile
Tezaurul dacic expus în cadrul expoziției ”Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului” era extrem de valoros nu doar din punct de vedere financiar, ci și cultural.
Printre cele 673 de artefacte expuse, Coiful de Aur de la Coțofenești și brățările de aur de la Sarmizegetusa Regia se numără printre cele mai semnificative elemente ale culturii dacice. De asemenea, autoritățile au confirmat că piesele fuseseră asigurate conform legislației în vigoare și că se vor depune toate eforturile pentru a le recupera.
”Nu închiriem piesele pentru bani”
În urma acestui incident, a fost ridicată întrebarea dacă Muzeul Național de Istorie a României ar fi primit bani din partea olandezilor pentru organizarea expoziției. Ernest Târnoveanu a explicat clar că România nu condiționează expunerea pieselor sale în schimbul unor beneficii financiare.
”Noi nu închiriem piesele pentru bani. Facem parte dintr-o activitate de diplomație culturală, iar scopul nostru este să promovăm bogăția culturală a României la nivel internațional, nu să obținem profit”, a subliniat directorul muzeului.
Deși acest incident regretabil a avut loc, Târnoveanu a subliniat că România trebuie să fie recunoscută la nivel global nu doar pentru aspectele sale negative, ci și pentru cultura sa remarcabilă și patrimoniul valoros, care merită să fie apreciate și respectate pe plan internațional.