Sfânta Maria Mică. Cea mai mare sărbătoare a toamnei. Ce tradiții trebuie respectate

Pe data de 8 septembrie creștinii ortodocși sărbătoresc, în fiecare an, una dintre cele mai mari sărbători ale toamnei: Nașterea Fecioarei Maria.

Sărbătoarea, cunoscută și sub numele de Sfânta Maria Mică, este marcată cu cruce roșie în calendarul creștin.

Nașterea Maicii Domnului

Sfânta Scriptură oferă puține detalii despre nașterea și copilăria Fecioarei Maria. Părinții ei, Ioachim și Ana, locuiau în Nazaret, un mic oraș din Galileea.

Aceștia s-au confruntat mult timp cu dificultatea de a avea copii, fiind deja la o vârstă înaintată.

Într-un moment de rugăciune, Ioachim i-a spus soției sale:”Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea, căci noi suntem urgisiţi de Dumnezeu. Iată, eu mă duc în munte şi acolo voi posti şi mă voi ruga lui Dumnezeu, doar, doar se va milostivi şi ne va da şi nouă un copil”.

Ana s-a rugat necontenit pentru a avea un copil, făcând promisiunea că, dacă dorința îi va fi împlinită, își va dedica copilul lui Dumnezeu. Nașterea Mariei a fost vestită de Arhanghelul Gavriil.

Maria și-a petrecut copilăria la templu, devenind astfel fiica lui Dumnezeu, Mama Fiului Său și mireasa Duhului Sfânt, Împărăteasa tuturor Sfinților, protectoarea păcătoșilor, și o mijlocitoare puternică pentru toți oamenii. Ea este Maica îndumnezeirii și a mântuirii, fiind mai venerată decât Heruvimii și mai slăvită decât Serafimii, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care ne ocrotește.

Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria Mică

Sfânta Maria Mică, prăznuită pe 8 septembrie, are o semnificație deosebită în cultura românească. În vremuri trecute, aceasta era un moment de tranziție de la vară la toamnă, fiind un reper pentru agricultori.

În această perioadă, se oprea culegerea plantelor de leac, păsările migratoare se pregăteau de plecare, iar insectele și reptilele începeau să se retragă în pământ.

Tot în această zi se începeau lucrări precum culesul viilor, bătutul nucilor, adunarea plantelor medicinale de toamnă și semănatul cerealelor de sezon. Cu toate acestea, nu se realizau treburi agricole și nu se spălau haine, fiind considerată o sărbătoare importantă, marcată cu cruce roșie în calendar.

Femeile aprind candela în fața icoanei Maicii Domnului și se roagă pentru sănătatea copiilor lor. De asemenea, se fac pelerinaje și se sfințesc bucate la biserică, care apoi sunt împărțite ca pomană în memoria celor trecuți din viață.

Una dintre superstițiile cele mai cunoscute ale acestei zile este legată de foc: se crede că aprinderea focului poate aduce boli și necazuri.

Începând cu Sfânta Maria Mică, bărbații renunță la pălărie și încep să poarte căciulă, semn că vremea devine mai rece. Din acest motiv, se spune în popor: “O trecut Sântamăria, leapădă și pălăria.”